România riscă să piardă miliarde din PNRR. Comisia Europeană a blocat o nouă tranșă de plată

România a încasat până în prezent aproximativ 9,4 miliarde de euro din cele 29 de miliarde alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce reprezintă doar 32% din total. Potrivit datelor oficiale, țara a realizat doar 14% dintre reformele și investițiile promise.

Cererea de plată cu numărul trei, în valoare de 2,7 miliarde de euro, a fost blocată de Comisia Europeană, care a semnalat neîndeplinirea a șase jaloane esențiale, inclusiv reforma pensiilor speciale și numirile transparente în companiile de stat. Peste un miliard de euro din această tranșă rămâne inaccesibil până la corectarea acestor deficiențe.

România ar fi trebuit să prezinte planul de reformă fiscală Comisiei Europene pe 4 iunie, dar a obținut o extensie de două luni. Președintele Nicușor Dan a recunoscut public că există un risc real ca România să piardă finanțările europene din cauza întârzierilor.

În acest context, renegocierea PNRR a devenit o urgență. Guvernul a transmis Bruxelles-ului o propunere de modificare a planului, care include eliminarea a patru investiții și ajustarea a aproximativ 70 de măsuri.

Cererea numărul plată trebuie depusă până la final de iulie

Totodată, România trebuie să depună până la finalul lunii iulie cererea de plată cu numărul patru, în valoare de 5,7 miliarde de euro. Ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene a avertizat că, în lipsa acestei cereri, țara riscă să piardă sume considerabile, dar a precizat că totul va depinde de noul guvern care va prelua mandatul în perioada următoare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat într-un interviu pentru emisiunea „Be EU” de pe Antena 3 că Legislativul european a aprobat un raport privind implementarea PNRR la nivelul Uniunii, prin care se solicită două măsuri esențiale pentru România: extinderea perioadei de implementare cu 18 luni, până în august 2026, și posibilitatea finanțării proiectelor nefinalizate din alte fonduri europene.

El a menționat că aceste propuneri ar putea fi preluate de Comisia Europeană în toamnă, sub forma unui cadru oficial de prelungire.

„Am solicitat extinderea perioadei de implementare cu 18 luni, avem un termen acum – luna august 2026 și e evident că e dificil, nu doar pentru România, pentru multe state membre, să finalizeze proiectele până la respectivul moment așa că avem nevoie de mai mult timp, așa că asta cerem.

Totodată, am cerut Comisiei Europene să găsească o modalitate, și există precedent în această privință, ca proiectele nefinalizate să continue printr-o finanțare cu alte programe europene.

Practic, salvăm miliarde de euro, dar trebuie să spun că este o solicitare a Parlamentului European, discutată în prealabil este adevărat, o solicitare care trebuie să conducă la o propunere concretă venită din partea Comisiei Europene și m-aștept ca undeva în toamnă să avem o propunere pentru prelungirea perioadei de implementare, vom vedea care va fi perioada finală, dar va exista ca urmare a acestui demers susținut de colegii mei din legislativul european”, a afirmat Victor Negrescu.

Românii nu sunt singurii care au rămas în urmă

Negrescu a subliniat că întârzierea în implementarea reformelor nu este o problemă exclusiv românească. La nivelul UE, statele membre ar fi trebuit să ajungă la un grad de implementare de 70%, însă în realitate media este de doar 50%.

Oficialul european a explicat că multe reforme au fost gândite într-un context diferit, iar actualele condiții – precum războiul din Ucraina și schimbările geopolitice – au făcut procesul de aplicare mult mai dificil.

Referindu-se la proiectele din domeniul sănătății, Victor Negrescu a declarat că, în cazul în care un spital este realizat în proporție de 70%, restul ar putea fi finalizat din fonduri de coeziune, fără birocrație suplimentară, printr-un mecanism de fazare deja utilizat în trecut.

El a avertizat însă că această flexibilitate nu trebuie interpretată ca o invitație la relaxare. Termenul de august 2026 rămâne în vigoare pentru reforme, iar neîndeplinirea lor poate duce la pierderea banilor europeni.

Negrescu a încheiat prin a sublinia că efortul trebuie să vină din partea autorităților naționale și a beneficiarilor, iar miza este crucială: salvarea a miliarde de euro care ar putea contribui direct la dezvoltarea economică a României.

„Foarte important să avem și aici această predictibilitate, însă, din nou, invitația mea către cei care se ocupă de PNRR în România, să continuă să facă tot ce e posibil pentru a respecta termenul de august 2026.

Adică nu putem să spunem aoleu, mai avem câteva luni în plus, nu mai facem nimic, așteptăm. Nu! Trebuie să facem lucrurile acestea, de altfel, termenul de august 2026 rămâne valabile pentru reforme.

Noi vorbim de o prelungire pentru implementarea proiectelor, asta înseamnă că dacă România nu face reformele riscă oricum să fie penalizată și atunci pierdem automat banii europeni.

Noi nu ne dorim lucrul acesta, noi prin acest raport căutăm să ne asigurăm că aducem acești bani în țară, în economie, dar pentru asta trebuie și beneficiarii să facă un efort suplimentar”, a spus vicepreședintele Parlamentului European.