Anul 2021 va fi unul extrem de dificil pentru România, iar o ajustare drastică a bugetului, urmată cel mai probabil de recesiune , este foarte probabilă, relevă analiza unei bănci mari din România.

Potrivit sursei citate, cea mai mare presiune asupra bugetului țării va veni din zona majorărilor de pensii care, în 2020, exact cu o lună înainte de alegeri, vor crește cu nu mai puțin de 40%. Acest efort va echivala cu aproximativ 3% din Produsul Intern Brut, adică mai mult decât întreg deficitul bugetar din 2018.

Introducerea normei de hrană, echivalentă cu două salarii lunare și oferită tuturor bugetarilor, va avea, de asemenea, un impact major.

Economiștii băncii arată că este foarte probabil ca, în 2021, România să ajungă iar la mâna FMI, pentru un împrumut, indiferent de  culoarea politică a guvernului care va conduce atunci țara. Un împrumut va fi greu de evitat, în condițiile în care majorările de pensii nici nu mai pot fi reversate, având în vedere prevederile legale în vigoare.

Până atunci, primele semne ale crizei au început deja să apară, arată sursa citată. Analiștii băncii remarcă faptul că domeniul construcțiilor a avut scăderi majore în ultimele nouă luni ale anului trecut, așa cum a arătat și Capital.

Per ansamblu, construcțiile rezidențiale au scăzut cu nu mai puțin de 25%. Pe de altă parte, arată sursa citată, încrederea populației în economie a scăzut și în ianuarie și în februarie, din cauza introducerii ordonanței 114, care aduce taxe noi pe sistemul bancar și pe cel al energiei. Această evoluție arată că și consumul ar putea urma un trend de scădere, pentru că oamenii se vor comporta mai prudent.

De asemenea, stocurile din economie sunt în creștere, ceea ce arată că producția nu mai este acoperită de cerere, un alt semn că economia e apropie de finalul ciclului de creștere și va urma o scădere.

Nu în ultimul rând, situația de la nivel european, cu probeleme din Germania,Italia și Marea Britanie, mai ales, au condus la o plafonare a exporturilor, care s-ar putea transforma chiar în scădere, în următoarea perioadă. De altfel, evoluția slabă a exporturilor este evidentă, așa cum a mai arătat capital, din creșterea cu nu mai puțin de 60% a deficitului extern, în 2018. Anul trecut, din România au ieșit cu 9 miliarde de euro mai mult decât au intrat, iar innvestițiile străine directe nu au acoperit nici 50% din această sumă. 

Te-ar putea interesa și: