Serbia își aduce tot aurul acasă

Serbia își aduce tot aurul acasă! Banca Națională a Serbiei vrea să aducă tot aurul pe care îl are în străinătate înapoi în țară. Aurul valorează cam șase miliarde de dolari. Scopul este ca, în caz de criză, să fie mai sigur și mai ușor de accesat.

Șefa Băncii Naționale a Serbiei, Jorgovanka Tabaković, a spus recent că mai sunt doar cinci tone de aur în străinătate și că acestea vor fi aduse în țară „cât mai repede”.

Șefa Băncii Naționale a Serbiei, Jorgovanka Tabaković
Jorgovanka Tabaković (SURSA FOTO: nbs.rs)

Primele acțiuni pentru a aduce aurul acasă au început în anul 2021, când lumea devenea tot mai instabilă. De altfel, din 2019 până în 2024, Serbia a cumpărat 17 tone de aur din afara țării. În plus, compania locală Zidjin a mai cumpărat 19 tone.

Așa că, în total, rezervele de aur ale Serbiei au ajuns la 50,5 tone de aur. Toate sunt păstrate la Belgrad, în afară de cinci tone cumpărate anul trecut, care sunt încă în Elveția și care valorează, la prețul actual, aproximativ șase miliarde de dolari.

Serbia printre primii zece cumpărători de aur – un răspuns la incertitudinea globală

În primele cinci luni ale acestui an, Serbia s-a numărat printre cele zece țări care au cumpărat cel mai mult aur pentru rezerve, conform noilor date de la Consiliul Mondial al Aurului. Au fost achiziționate 1,7 tone de aur, plasând Serbia în top 10 pe lista globală. De asemenea, este interesant faptul că, dintre 163 de țări, Serbia este singura țară care a cumpărat exclusiv aur din 2011 încoace.

Potrivit brokerul Branislav Jorgić, rezervele de aur ale Băncii Naționale a Serbiei se ridică la aproximativ 29 de miliarde de euro, iar în cadrul lor se află în jur de 50 de tone de aur, ceea ce reprezintă aproximativ 4,3 miliarde.

„Rezervele sunt practic pe margine, nu afectează direct economia, dar ar putea să o afecteze indirect, în sensul că Banca Națională a Serbiei are dreptul de a achiziționa preventiv aur care este extras și prelucrat în Bor.”

Potrivit analistului financiar Vladan Pavlović, aurul este întotdeauna tratat ca un tip de activ către care investitorii „fug” atunci când apare o criză. După cum spune el, valul de creștere a prețului aurului a început chiar înainte de criza din Orientul Mijlociu și nu a contribuit decât la menținerea prețului ridicat.

„Acum, criza din Orientul Mijlociu și faptul că dolarul slăbește pentru că Trump a creat o doză mare de incertitudine au coincis, iar în astfel de situații, investitorii preferă de obicei ceva mai stabil și mai sigur, care era aurul.

Există încă incertitudine cu privire la politica comercială, întrebarea este dacă va exista un acord cu UE, iar acesta este unul dintre motivele pentru care prețul este menținut în prezent la un nivel relativ ridicat.”

Avantajele și dezavantajele rezervelor de aur

Aurul monetar este deținut ca o formă de rezervă valutară, în timp ce aurul de investiții este achiziționat în speranța realizării unui câștig de capital dacă prețul său crește pe o anumită perioadă.

„Aurul este perceput ca un tip de activ stabil prin care te poți proteja de inflație. Argumentul aici este în principal stabilitatea și dorința de a păstra valoarea, iar aurul monetar, ceea ce se află în rezerve, este o modalitate pentru băncile centrale de a se diversifica”, spune Pavlović.

Conform lui, dacă scena politică și economică mondială se calmează, prețul aurului va stagna sau chiar va scădea.

„Dacă prețul aurului scade, atunci practic scade și valoarea activelor dumneavoastră. De-a lungul istoriei, am avut o creștere continuă a prețului aurului, dar, în anumite momente, au existat perioade de stagnare sau chiar o scădere a prețului aurului pe o perioadă mai lungă de timp.”