‘Un astfel de obiectiv este mai important decât o autostradă deoarece îmi dă durabilitate într-un sector vital pentru România, acela al producţiei agricole, şi nu într-unul care îmi dă 10 tone la hectar pe un an şi două tone în anul următor, ci îmi asigură opt tone la hectar în fiecare an, indiferent decât de senin este cerul. Formidabilul canal Siret-Bărăgan este doar o secvenţă din ceea ce va trebui să facă România în următorii 100 de ani, nu spun 10 pentru că nu este fezabil’, a precizat şeful MADR.

Acesta consideră că este foarte important să ai apă la un nivel între 20 şi 200 de metri cubi pe secundă, într-o zonă puternic agricolă a ţării, care este partea de est a Bărăganului.

‘Deşi este un obiectiv început înainte de 1989, cred că trebuie considerat obiectivul numărul unu în prezent pentru că oferă durabilitatea producţiei agricole şi se poate face ori în parteneriat public-privat, ori pe surse bugetare’, a mai adăugat Tabără.

Realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. Canalul reprezintă o investiţie de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde de euro pentru 190 de kilometri, evaluări făcute încă din 2003 şi care includ şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate.

Proiectul fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior.

Până în prezent au fost construiţi 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 milioane euro.
SURSA: Agerpres