Pe lângă procesul de insol-vență, care a scos la iveală nenumărate „bube“, Hidroelectrica are probleme și cu seceta. Nu mai puțin de 253 milioane euro este suma estimată de către administratorul judiciar al companiei, Euro Insol, ca pierderi cauzate de seceta din ultimii doi ani.
Conform administratorului, și seceta este, de fapt, o cauză a procesului de insolvență, deși pentru aceasta există alte proceduri de limitare a pierderilor, precum clauza de forță majoră, declanșată în prezent, prin care sunt reduse livrările de energie proporțional cu scăderea producției. De altfel, în ultimul an, Hidroelectrica a activat de mai multe ori clauza de forță majoră, începând cu septembrie anul trecut. Cel puțin teoretic, clauza permite evitarea pierderilor pentru companie, fiind erodate doar veniturile și profiturile, nu și marjele de profit.
Salarii de invidiat pentru hidroelectroliști
Dar nu seceta este cea care a ținut capul de afiș al subiectelor legate de Hidroelectrica în ultima săptămână, ci subiectul referitor la salariilor angajaților. Opacitatea specifică regiilor autonome și, în general, instituțiilor de stat, a fost spartă tot de administratorul judiciar. „Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 și care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei și încurajează nemunca“, spune Remus Borza, directorul Euro Insol.
Mai exact, este vorba de diferența dintre salariul de bază și venitul total, rezultată din sporuri și indemnizații. Și care face ca venitul mediu pe angajat să se ridice la 1.643 de euro, adică peste 7.000 de lei. În mod normal, o companie, fie ea privată sau de stat, poate da ce salarii dorește angajaților, însă nu și atunci când aceasta devine o cauză a intrării în insolvență. De altfel, nici nu este cazul să ne reamintim că primul lucru la care au „umblat“ șefii companiilor private după startul crizei a fost salariul, alături de concedieri. Dar toate acestea nu l-au oprit pe Borza să-şi aducă „omul de încredere“, pe fostul viceprimar al sectorul 4, Radu Silaghi, pe postul de director de mentenanţă, şi să-l încadreze cu un salariu de bază de 8.494 de lei, conform unui comunicat al sindicatului angajaţilor Hidroelectrica – Hidrosind.  Contactat de revista Capital, Borza, indignat de întrebare, a precizat că „legea insolvenţei îmi permite să fac ce vreau“, ceea ce aduce mari semne de întrebare referitoare la  desfăşurarea evenimentelor viitoare (adunarea creditelor, planul de reorganizare etc.)
Pierderi de la ANRE
Cheltuielile cu personalul Hidroelectrica se vor ridica anul acesta la 461,5 milioane lei, conform bugetului, în creștere cu 20 milioane lei față de anul trecut. Deocamdată, administratorul nu a anunțat nicio măsură ce ar urma să fie luată, însă este de așteptat să asistăm și la concedieri și la reduceri de salarii după ce Remus Borza a arătat că numărul de angajați este supradimensionat. De altfel, dintre cei 5.240 de salariați, puțin peste 2.000 lucrează în departamentele TESA (tehnic, economic, științific și administrativ), adică personal de birou.
Pierderi de 290 milioane lei pentru Hidroelectrica sunt puse de administratorul judiciar pe seama Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a stabilit un preț de 72,27 lei MWh pentru acest an, în scădere de la 98,4 lei anul trecut. Și cu 52,7 lei mai puțin decât prețul bugetat de companie. Problema vine din faptul că Hidroelectrica este obligată să livreze 5.500 MWh pe piața reglementată anul acesta, în creștere față de anul trecut, când producția livrată în zona cu prețuri reglementate era de 4.500 MWh. „Diferența negativă dintre costul de producție și prețul energiei electrice din piața reglementată, coroborată cu obligarea Hidroelectrica de a achiziționa energie scumpă de pe piața liberă pentru a o revinde la prețul stabilit de ANRE reprezintă una dintre cauzele esențiale ale dezechilibrului patrimoniului debitoarei”, spune Borza. Greu de crezut că Hidroelectrica va convinge prea ușor ANRE să modifice prețul energiei, știut fiind faptul că operatorii privați fac demersuri prelungite înainte de a obține majorări ale prețurilor. Managementul deficitar, seceta prelungită, investițiile neperformante, costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă și achiziția de energie de la terți sunt principalele motive pentru care Hidroelectrica a ajuns în procedură de insolvență. Este păcat, totuși, că a fost nevoie de insolvență pentru a se afla că producătorul de energie are probleme la toate capitolele. Ar fi fost suficient un raport de audit independent, care ar trebui să aibă loc la toate companiile deținute de stat._
290 milioane lei
este pierderea cauzată Hidroelectrica de ANRE prin obligarea de a vinde 5.500 MWh energie către piața reglementată, unde prețul este de doar 72,27 lei MWh