Autostrada Lugoj-Deva nu se termină dacă Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, nu construiește ecoducte pentru urși.  Chiar dacă lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva a început în primăvara anului 2014 și ar fi trebuit terminat la sfârșitul anului 2015, cei 28,6 km de autostradă se deschid traficului abia în anul 2020 pentru că 9,2 km trebuie relicitați.
Vina aparține ursului brun. Conform ONG-urilor, această por­țiune de șosea la patru benzi blochează singurul coridor ecologic structural pentru urs între Munții Apuseni și Carpații Meridionali. Pe această porțiune trebuie „construite viaducte și anumite pasaje naturale pentru carnivore mari“.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, prezent la conferinţa „Transporturi şi Infrastructură 2017“, întrebat despre situația eco­ductelor ce urmează a se construi pe autostrada Lugoj-Deva, a răspuns că pe o porțiune de aproximativ 9 km trebuie realizate pasaje naturale şi viaducte care vor asigura urșilor deplasarea în habitatul lor fără a fi blocată de autostradă. „Pentru autostrada Lugoj-Deva, lotul 2, este o problemă cu acordul de mediu. Pe o porțiune de aproximativ 9 km se construiesc ecoducte, viaducte și un tunel. Numai acest lot are o valoare de circa 180 milioane euro, costă mai mult decât întreg tronsonul. Felicitări ONG-urilor și tuturor factorilor care au determinat aceasă soluție. Avem două variante pentru a debloca această situație, prima este să scoatem secțiunea din contract și să organizăm o nouă licitație sau să avem o discuție la Bruxelles să vedem ce înseamnă din punct de vedere al finanțării europene și să mergem pe varianta veche. Pe proiectul vechi nu au fost prevăzute aceste ecoducte“, a punctat ministrul Răzvan Cuc.

Grindeanu: „Vă spun cănu avem urşi acolo“

La sfârșitul lunii trecute, șeful Guvernului, Sorin Grindeanu, la o întâlnire cu primarii, a precizat că anumite proiecte strategice finanţate din fonduri europene sunt blocate de anumite proceduri inutile. „Pe transporturi, pe energie şi pe apărare, unde discutăm de bani foarte mulţi, care şi în momentul ăsta, dacă vreţi să discutăm de transporturi, sunt, doar că noi nu suntem în stare să-i cheltuim. În Timiş, fiind Autostrada de la Năd­lac, care ar trebui să vină până la Constanţa, se dublează costurile unui lot din acesta de autostradă. De ce? Că trebuie să facem un culoar pentru urşi. Eu vă spun că noi nu avem urşi în Timiş“, spunea Sorin Grindeanu.

 

ONG-uri: Peste tot în Europa de Vest sunt pasaje ecologice și ecoducte

Reprezentanții Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, organizație care lucrează pentru protecția carnivorelor mari, spun că, „peste tot în Europa de Vest sunt pasaje ecologice și ecoducte“. „Aș căuta în locul oficialilor care fac aceste remarci cum că nu putem construi autostrăzi din cauza faunei să vadă cum este în  Europa de Vest, acolo sunt pasaje ecologice și ecoducte. Sunt sigur că domniile lor au umblat, au văzut ce înseamnă autostrăzile respective și cum arată aceste coridoare ecologice, sunt convins că am putea lua exemple de bună practică din Vest“, ne-a declarat Matei Dragomir, reprezentant al Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice.
Potrivit unei liste Natura 2000, autostrada Lugoj-Deva  traversează situl Podișul Lipovei-Poiana Ruscă. „În prezent, drumul național 68A care intersectează acest sector mai păstrează sectoare permeabile, dar sectorul proiectat al autostrăzii Lugoj-Deva, în lipsa măsurilor de defragmentare, va bloca singurul coridor ecologic structural pentru urs între Munții Apuseni și Carpații Meridionali. Situația este complicată și de prezența liniei de cale ferată și a drumului comunal Margina-Grind, care vor participa la efectul cumulat de barieră ecologică.
În plus, degradarea habitatului forestier în zona cea mai sensibilă a sitului (Podișul Lipovei) poate influența semnificativ fun­­c­­ți­­o­na­rea coridorului ecologic“, conform datelor Natura 2000.

De ce nu se construiesc autostrăzi în România

După blocarea proiectelor din cauza urmelor de urși sau lilieci, altele sunt întârziate din cauza reptilelor, amfibienilor, gândacilor și a unor specii de păsări. Mai exact, pe traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti, în lungime de circa 120 km, potrivit reactualizării studiului de fezabilitate, au fost identificate mai multe specii de reptile, zeci de specii de amfibieni şi de specii de păsări. Astfel, Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii, trebuie să creeze anumite condiţii de protecţie şi conservare. “După povestea cu urşii, acum trebuie să stabilim ce condiţii şi metode de protecţie trebuie să asigurăm speciilor de amfibieni, reptile şi păsări de pe aliniamentul autostrăzii Sibiu-Piteşti. Depinde de amploare, depinde de familii, depinde de exemplare. Dacă avem cazuri izolate, atunci avem grijă să fie mutate“, ne-au explicat reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Te-ar putea interesa și: