Cercetarea finanţată de Comisie face un nou pas în direcţia realizării invizibilităţii. "Pelerina invizibilităţii" a lui Harry Potter se află cu un pas mai aproape de realitate, datorită cercetării în domeniul nanotehnologiei finanţate de Comisia Europeană, se arată într-un comunicat de presă.
Oameni de ştiinţă din Germania, Grecia, Turcia şi Regatul Unit au reuşit să manipuleze fluxul de lumină cu ajutorul nanotehnologiei, deschizând calea pentru aplicaţii potenţiale în producţia de lentile şi circuite optice, dar şi pentru dispozitive tridimensionale exotice, cum ar fi "pelerinele invizibilităţii".
Deşi până în prezent s-a limitat la camuflarea unor obiecte de dimensiuni submilimetrice, proiectul a demonstrat un principiu esenţial, şi anume că este posibilă crearea de materiale cu proprietăţi optice considerate până acum imposibile.
Proiectul face parte din iniţiativa Comisiei de stimulare a cercetării în domeniul TIC cu risc ridicat vizând tehnologiile viitoare şi emergente ale informaţiei, unul dintre obiectivele Agendei digitale pentru Europa (a se vedea IP/10/581, MEMO/10/199 şi MEMO/10/200). 
"Sunt uimită de ingeniozitatea cercetătorilor europeni. Graţie acestui proiect, ceea ce până acum reprezenta doar un efect special cinematografic a devenit realitate. Această cercetare de avangardă este fundamentală în ceea ce priveşte punerea bazelor pentru noi tehnologii esenţiale pentru competitivitatea Europei", a declarat Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Agenda digitală.
Oamenii de ştiinţă din cadrul proiectului PHOME au proiectat şi creat "metamateriale fotonice" care influenţează comportamentul razelor de lumină. Descoperirea se bazează pe principiul opticii transformării, introdus pentru prima dată de către echipa care lucrează la acest proiect. 
"Pelerina invizibilităţii" este alcătuită din tije minuscule, cu diametrul de doar câteva sute de nanometri, dispuse într-o structură care se aseamănă cu o stivă de lemne. Tijele sunt atent aranjate, astfel încât să poată curba parţial undele luminoase.  Prin schimbarea vitezei şi a direcţiei în care circulă lumina, oamenii de ştiinţă pot ghida undele luminoase în jurul unei protuberanţe de dimensiuni micrometrice, în aşa fel încât aceasta să devină invizibilă în trei dimensiuni, la lungimi de undă apropiate de cele vizibile pentru ochiul uman. În prezent se lucrează la extinderea acestui efect la obiectele vizibile cu ochiul liber, iar rezultatele sunt aşteptate în luna ianuarie. 
Până în momentul de faţă, aceste "pelerine ale invizibilităţii" au funcţionat doar în două dimensiuni, ceea ce însemna că obiectul ascuns era invizibil atunci când observatorul încerca să-l privească din faţă, dar devenea vizibil când era privit din lateral. Acesta este primul studiu care are drept rezultat crearea unui dispozitiv care face ca un obiect să devină invizibil în toate cele trei dimensiuni.  Viitoarele aplicaţii ale acestei cercetări ar putea consta în dezvoltarea de componente optice complet noi, cum ar fi lentilele perfecte, dispozitivele de stocare a luminii şi componente importante pentru lasere şi optoelectronică, cum ar fi modulatorii şi izolatorii.
Deşi realizarea unei pelerine cu ajutorul căreia o persoană să poată deveni în întregime invizibilă rămâne inaccesibilă ştiinţei şi tehnologiei actuale, acest studiu a demonstrat un principiu important, care până nu demult fusese considerat imposibil. 
Context 
Activitatea de cercetare din cadrul proiectului PHOME a început în aprilie 2008 şi se va încheia în 2011. Costul total al proiectului este de 1 880 000 EUR, din care 1 430 000 EUR reprezintă contribuţia Comisiei din bugetului alocat cercetării în domeniul TIC în conformitate cu cel de-Al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare 2007-2013.  Succesele obţinute de programul privind tehnologiile viitoare şi emergente ale informaţiei (future and emerging information technologies – FET-Open) în ceea ce priveşte dezvoltarea cercetării de avangardă în UE au determinat Comisia să propună dublarea fondurilor disponibile pentru finanţarea cercetării din acest domeniu până în 2015 (MEMO/10/140 şi IP/09/608).  FET-Open rămâne în permanenţă deschis propunerilor de cercetare cu potenţial ridicat, noi din punct de vedere conceptual şi cu o viziune pe termen lung. La proiectele PHOME lucrează cercetători de la trei instituţii academice europene: Foundation for Research & Technology, Grecia; Karlsruhe Institute of Technology, Germania şi Imperial College London, Regatul Unit. Universitatea Bilkent din Turcia participă la proiect în calitate de partener, datorită acordului său de asociere cu UE în domeniul cercetării.

Te-ar putea interesa și: