Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Uniunea Europeana ne face zaharul amar

Autor: | | 0 Comentarii | 55 Vizualizari

romano-francez, intr-una din cele mai bune zone de cultura a sfeclei de zahar. Dupa ‘90 si-a facut singura norocul, tot cu investitori francezi. Opt milioane de dolari au fost investiti in cresterea capacitatii de productie de la 2.000 de tone la 3.500 de tone, in paralel cu restructurarea personalului. Au plecat 200 de oameni in cativa ani, nici unul dat afara. Asadar, directorul fabricii bifeaza Ludusul pe lista putinilor supravietuitori din industrie. "Nu ne sperie Uniunea Europeana, suntem

romano-francez, intr-una din cele mai bune zone de cultura a sfeclei de zahar. Dupa ‘90 si-a facut singura norocul, tot cu investitori francezi. Opt milioane de dolari au fost investiti in cresterea capacitatii de productie de la 2.000 de tone la 3.500 de tone, in paralel cu restructurarea personalului. Au plecat 200 de oameni in cativa ani, nici unul dat afara. Asadar, directorul fabricii bifeaza Ludusul pe lista putinilor supravietuitori din industrie. "Nu ne sperie Uniunea Europeana, suntem pregatiti pentru momentul adevarului", spune Ioan Armenean, directorul general al SC Zaharul SA Ludus si presedinte al patronatului industriei de profil. Dupa ce si-au facut toate socotelile, investitorii francezi si managerii romani au ajuns la concluzia ca vor face fata socului chiar si pe cont propriu, asa cum au facut-o in toti acesti ani, ani in care Ministerul Alimentatiei, Agriculturii si Padurilor a lasat de izbeliste strategia. Nu la fel de linistiti sunt cei mai multi dintre directorii celor opt fabrici de zahar din toata tara, ramasite ale unei armate de 33 de intreprinderi, moarte in anii tranzitiei. Pentru ei, Uniunea Europeana este mai degraba lichidatorul afacerilor. Romania nu mai are culturi de materie prima, din 200 de mii de ha in 1990 au ramas 30 de mii. Iar cate au mai ramas nu fac fata cererii putinelor fabrici care mai lucreaza. Asa ca importam din tari europene care altadata cumparau de la noi. Romania nu mai are nici forta de a acoperi cererea interna din productia proprie. Deocamdata nu se simte in preturi, dar o data devenita dependenta exclusiv de importuri, noii stapani ai pietei vor avea tendinta, de altfel normala, de a creste preturile.

Negoceri cu handicap

Mai grav, productia scazuta a ultimilor ani este cea mai proasta carte de vizita cu care Romania se pregateste sa negocieze, in luna februarie, cat zahar va avea voie sa produca dupa aderarea la Uniunea Europeana. Cota se calculeaza in functie de productia ultimilor cinci ani. Romanii consuma anual 500 de mii de tone de zahar, dar produc 60 de mii. Posibil ca aceasta cifra sa ramana batuta in cuie, ceea ce ar insemna ca restul de zahar sa il cumparam de pe piata externa. Posibil insa sa iesim din incurcatura daca, incepand din acest sezon agricol, crestem suprafetele cultivate cu materie prima. Este ceea ce au facut ungurii, cehii si polonezii in momentul in care au aflat regula negocierii cotelor de productie. Crescand suprafetele cultivate, au crescut productia, iar Comisia Europeana nu a avut incotro si a acceptat cote mai mari decat consumul intern al acestor tari. Acesta este scenariul optimist, inca viabil. Scenariul pesimist, dar nu imposibil, arata in felul urmator: mergem la negocieri cu cat avem, acoperim minusul de zahar din importuri si vedem ce se intampla. Importatorii vor prospera, dar castigul pe care ei l-ar putea aduce economiei este puternic devansat de pierderi. Creste deficitul comercial, devreme ce zaharul nu este singurul articol pe care Romania il importa. Intra in faliment mai mult de jumatate din fabricile de zahar, tragand dupa ele si familiile de agricultori care traiesc din vanzarea sfeclei de zahar – un calcul estimativ arata ca este vorba despre 300 de mii de persoane. Ramanem fara subventiile generoase pe care Uniunea Europeana le acorda, prin politica agricola, cultivatorilor de sfecla de zahar. Toate acestea nu sunt pierderi inerente aderarii la Uniunea Europeana, ci pierderi cauzate de lipsa de orientare si interes a romanilor care se ocupa de integrare.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.