Ungaria nu îl va aresta pe președintele rus, Vladimir Putin, dacă acesta ar intra pe teritoriul ungar. Asigurările au fost date de un apropiat al premierului ungar, Viktor Orban.

Mai exact, șeful său de cabinet, Gergely Gulyas, a explicat că nu ar exista niciun temei juridic pentru ca o astfel de acțiune să fie întreprinsă de Ungaria.

Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI). Această instanţă a emis recent un mandat de arestare pe numele actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni. CPI a arătat că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.

Ungaria nu îl poate aresta pe preşedintele rus

Fiind întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat în cazul în care acesta intră în Ungaria, Gergely Gulyas a spus că Statutul de la Roma nu a fost promulgat în Ungaria.

”Ne putem referi la legislaţia ungară şi pe baza acesteia noi nu îl putem aresta pe preşedintele rus… întrucât statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria”, a explicat Gulyas.

El a precizat că guvernul ungar ”nu şi-a definitivat o poziţie” cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin.

„Aceste decizii nu sunt cele mai fericite întrucât ele duc lucrurile către escaladare şi nu către pace, aceasta este opinia mea personală, subiectivă”, a adăugat demnitarul ungar.

Mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională

Curtea Penală Internaţională a emis vineri mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia.

Rusia nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul său. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea preşedintelui rus în oricare din cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.

Rusia nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul a ceea ce ea numeşte o ”operaţiune militară specială”, dar susţine că scopul a fost de a-i proteja. Potrivit informațiilor transmise de Guvernul de la Kiev, peste 16.000 de copii ucraineni au fost deportaţi spre Rusia de la declanşarea războiului, copiii ucraineni fiind plasaţi în centre de primire sau daţi spre adopţie unor familii în Rusia.