Instituţia care reglementează piaţa financiară din Ungaria (PSzAF) a amendat compania de profil a miliardarului George Soros cu 489 milioane de forinţi (1,6 milioane de euro).

Amenda a fost trimisă firmei de investiţii Soros Fund Management LLC pentru că a făcut tranzacţii cu acţiuni OTP care contravin legislaţiei maghiare în materie.

Tranzacţiile au fost derulate pe 9 octombrie anul trecut şi au avut ca efect prăbuşirea pe bursă a valorii titlurilor OTP. Contravenţia a fost emisă după o anchetă prin care s-a constatat că preţul acţiunilor a fost influenţat ilegal.

Valoarea este maximum de amendă prevăzut de legea maghiară pentru ilegalităţi de ordin financiar. Oficialii PSzAF susţin că au aplicat acest cuantum deoarece mişcările de capital au fost derulate într-o perioadă în care piaţa financiară de la Budapesta era puternic afectată de evoluţiile negative internaţionale, iar căderea titlurilor în cauză a avut ca efect imediat şi o scădere drastică a indicelui bursier principal BUX. De menţionat că acţiunile OTP au o pondere semnificativă în calculul indicelui.

Compania lui Soros are dreptul de a contesta amenda la Curtea de Justiţie de la Budapesta.

Nimeni nu este profet în… ţara lui


Mutarea de pe bursa din Budapesta este una specifică omului de afaeri Soros, cunoscut ca „omul care a falimentat Banca Angliei”. În 1992, acesta a vândut într-o zi pe piaţa valutară 10 miliarde de lire sterline, situaţie ce a dus la devalorizarea monedei britanice. Mutarea i-a adus lui Soros un câştig estimat atunci la 1,1 miliarde de dolari. Ziua de 16 septembrie 1992 a rămas în memoria britanicilor drept „miercurea neagră” (Black Wednesday).

Informaţia este surprinzătoare nu numai prin faptul că este cea mai mare amendă dată de autorităţile maghiare pentru o ilegalitate financiară, dar şi pentru faptul că a fost amendată o companie a celui mai cunoscut om de afaceri maghiar, pe care Ungaria îl considera în anii ’90 o personalitate reprezentativă. El s-a făcut remarcat prin numeroasele campanii de dezvoltare a societăţii civile şi de întărire a democraţiei în ţările Europei de Est. Pentru că a devenit un pericol pentru anumite regimuri autocratice, activitatea organizaţiilor sale non-guvernamentale a fost interzisă în Belarus, Turkmenistan şi Rusia.

Ungaria s-a aflat în centrul activităţilor sale. În 1984, încă dinaintea căderii regimului comunist, el a înfiinţat o organizaţie non-guvernamentală în care a investit milioane de dolari. Atât în anii ’80, dar mai ales în anii ’90, organizaţiile lui Soros au dus campanii de sprijinire a partidelor democratice şi a presei independente.

Iată că acum, o instituţie a regimului democratic de la Budapesta, pe care Soros l-a sprijinit în dificilii ani ’90, îl amendează tocmai pentru o activitate care i-a adus acestuia mulţi bani, bani cu care a finanţat democraţia maghiară.