Clasamentul ia în calcul Consumul Individual Real (AIC), un indicator ce reflectă mai exact nivelul de trai și bunăstarea gospodăriilor, comparativ cu indicatorul clasic PIB pe cap de locuitor. Conform acestor date, Ungaria a înregistrat un scor AIC de doar 72% din media UE pentru anul 2024, în timp ce Bulgaria a urcat la 74%, egalând astfel Estonia.

România se situează cu mult deasupra Ungariei, având un scor de 88%, devansând chiar și state cu o economie tradițional mai solidă, precum Cehia (82%) sau Polonia (84%).

Ungaria: Diferența dintre producție și bunăstarea reală

Deși Produsul Intern Brut (PIB) rămâne un reper important în analiza economică, AIC (Consumul Individual Real) este considerat de Eurostat și de economiștii europeni drept un indicator mai relevant pentru nivelul real de trai al populației. AIC include atât bunurile și serviciile cumpărate de gospodării, cât și cele furnizate de guvern sau instituții non-profit, precum sănătatea, educația sau asistența socială.

În cazul Ungariei, deși PIB-ul pe cap de locuitor se situează la 77% din media UE – peste Bulgaria (64%), Grecia (70%) sau Letonia (71%) – populația maghiară beneficiază efectiv de mai puțin. Cu un scor AIC de doar 72%, Ungaria devine țara cu cel mai scăzut acces la bunuri și servicii din Uniune, reflectând un dezechilibru între producția economică și beneficiile reale oferite cetățenilor.

Țări precum Luxemburg (141%), Olanda (120%), Germania (118%) sau Franța (106%) rămân în topul AIC, demonstrând o corelație pozitivă între economia puternică și calitatea vieții. România, cu un scor de 88%, reușește să își depășească vecinii central-europeni la acest capitol, demonstrând un progres notabil în distribuția resurselor către populație.

Criza economică din Ungaria, alimentată de corupție și politici autoritare

Declinul Ungariei în clasamentele europene nu este doar un rezultat al unor factori economici globali, ci și al unor decizii interne discutabile. Sub conducerea lui Viktor Orbán și a partidului său Fidesz, Ungaria a evoluat într-un regim tot mai autoritar, izolat pe plan european, cu o orientare vizibil pro-rusă și cu numeroase acuzații de corupție.

Publicația The Economic Times notează că, în ciuda unei producții economice moderate, cetățenii maghiari resimt din ce în ce mai puțin din beneficiile acesteia. „Industriile de stat au fost devalizate, fondurile europene direcționate către rețele apropiate puterii, iar subvențiile publice au fost folosite în mod clientelar”, notează publicația. Articolul preia concluziile Kyiv Insider, care subliniază că regimul Orbán a consolidat o oligarhie politică, în detrimentul interesului public.

Efectele directe ale acestor politici se resimt în rândul cetățenilor: salariile reale au scăzut, inflația rămâne ridicată, iar clasa de mijloc este în declin accentuat. Tinerii educați părăsesc în masă țara în căutarea unui trai mai bun, iar serviciile publice, inclusiv sănătatea și educația, sunt tot mai subfinanțate.

Această combinație de factori explică de ce Ungaria, deși produce mai mult decât Bulgaria sau Grecia, oferă populației sale mai puțin. Producția economică nu se transformă în bunăstare generală, iar acest lucru afectează direct calitatea vieții.

România înaintea Ungariei: Un salt semnificativ în clasament

România, adesea comparată în trecut cu Ungaria în privința dezvoltării economice, a reușit să urce semnificativ în clasamentul AIC. Cu un scor de 88% din media UE, țara noastră se află cu nu mai puțin de 11 poziții înaintea Ungariei, ceea ce evidențiază o capacitate mai bună de transformare a PIB-ului în bunuri și servicii accesibile populației.

Această diferență se explică printr-o mai bună absorbție a fondurilor europene în România, o piață mai deschisă și un sistem fiscal mai echilibrat, în ciuda provocărilor interne. De asemenea, România a evitat, în ultimii ani, alunecarea către un regim iliberal, menținând un echilibru între creșterea economică și protejarea drepturilor cetățenilor.

Un avertisment pentru întreaga Uniune

Situația actuală a Ungariei reprezintă nu doar o dramă socială internă, ci și un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană. Datele Eurostat confirmă faptul că autoritarismul, corupția sistemică și prioritizarea intereselor politice pot duce o țară, aparent prosperă, la cel mai scăzut nivel de trai din Uniune.

În timp ce guvernul Orbán continuă să blameze Bruxelles-ul și să promoveze politici naționaliste, realitatea economică este tot mai dură pentru cetățenii maghiari. Iar declinul în AIC, mai mult decât orice alt indicator, reflectă eșecul fundamental al unui sistem politic care și-a abandonat propriii cetățeni.