De mai bine de un an de zile, Siminel Andrei, director peste grupul de fonduri New Century Holding care activeaza pe piata romineasca, a dus o serioasa activitate de lobby pentru a forta aparitia unei legi care sa protejeze actionariatul minoritar din companiile publice rominesti. Andrei ar putea fi multumit. La sfirsitul mandatului sau, guvernul Isarescu a semnat textul ordonantei de urgenta care modifica Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. Este, i esenta, altceva decit o lege stricta de protectie a investitorilor; mai degraba o lege care stabileste o serie de reguli de „corporate governance”, carora ar trebui sa li se supuna orice companie deschisa din Rominia. Sunt reglementate punctual citeva cazuri care au facut obiectul multor dispute itre actionarii majoritari si cei minoritari, precum lipsa transparentei companiilor deschise, aporturile i natura, contractele cu firme sau persoane apropiate managementului, plata dividendelor. Pentru fonduri asemenea celor conduse de Siminel Andrei, aceste aspecte au o importanta vitala, si nu i putine cazuri au fost cauza unor pierderi importante. Daca de-acum totul se va rezolva? „La mine scorul se tine pe dolari”, se fereste sa proclame victoria directorul de la Broadhurst, Lindsell si Ivington. Andrei spune ca si-ar fi dorit reguli „reale de protectie precum super-majoritatile, distribuirea obligatorie a unei parti din profit, reguli speciale de iesire, procente de blocaj etc.”.
Dragos Simion, presedintele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), un organism care reuneste fondurile mutuale de investitii din Rominia precum si cele cinci SIF-uri, este chiar mai sceptic: „Putea fi un pas mare, dar este abia o jumatate de pas” i revigorarea pietei de capital, spune Simion. El arata ca pentru fondurile mutuale (mai putin prezente i investitiile cu actiuni), „prima noutate pe care ne-o aduce ordonanta este ca vom plati catre CNVM un comision dublu decit pina acum”, facind referire la prevederea ca organismele de plasament colectiv sa plateasca o cota anuala de 0,2% din valoarea activului net, fata de 0,1% pina acum.
Dragos Simion acuza jumatatile de masura si prevederile interpretabile ale legii: „A fost reglementat mai strict aportul i natura la capitalul social, dar n-a fost interzis, asa ca abuzurile vor continua; a fost stabilita obligativitatea ofertelor publice pentru cei ce achizitioneaza pachetele majoritare, dar n-a fost stabilit un pret la care se vor face ofertele”. Totodata, Simion se itreaba daca nu cumva se va trece i extrema cealalta, si anume ca actionarii minoritari sa blocheze activitatea societatilor prin procese interminabile intentate managerilor, legea fiind acum mult mai permisibila i aceasta directie.
Se asteapta reactia
majoritarilor
Dar, i ciuda acestor obiectii si a altora, modificarile aduse Legii nr. 52 sunt considerate de cei mai multi oameni de pe piata drept benefice. Nici n-ar putea fi altfel, din moment ce proiectul de lege a fost itocmit de CNVM, iar prevederile incluse aici au survenit i urma propunerilor diferitelor institutii de pe piata de capital, Bursa de Valori, ANSVM, UNOPC.
O reactie mai dura la lege este de asteptat din partea majoritarilor. Indiferent ca acestia sunt oameni de afaceri romini sau companii internationale cu rang de investitor strategic, actionarii majoritari se vor vedea obligati, de acum icolo, sa dea dovada de mai multa consideratie fata de minoritari, lucru care nu le-a fost caracteristic pina acum. De fapt, chiar si companii de renume, cu standarde ridicate de guvernare corporatista si listate pe burse mari, au aratat ca regulile pe care le considera sfinte la ele i tara nu au prea mare valoare i Rominia, dupa ce au cumparat 51% de la FPS itr-o itreprindere romineasca. Astfel, Renault a fost obligata sa scoata la lumina dosarele privind activitatea de la Dacia dupa ce Broadhurst, actionar minoritar al societatii pitestene, a chemat i judecata concernul francez la el acasa, i Franta. Orice chemare i justitie facuta pina atunci de Broadhrust i Rominia s-a icheiat invariabil i favoarea Renault.
Dar nu orice actionar minoritar din Rominia are puterea financiara si logistica a lui Broadhurst pentru a-si apara interesele deschizind linii de lupta i Vest. Judecatorii romini aveau, de asemenea, prea putine instrumente legale pentru a da dreptate minoritarilor i diversele procese pe care acestia le intentau majoritarilor.
Este de asteptat ca aceste lucruri sa se schimbe prin noua ordonanta, al carei principal merit este acela de a pune companiile publice rominesti itr-o cu toata alta lumina decit pina i prezent. „si pina acum Bursa de Valori impunea pentru companiile listate aici criterii de transparenta, dar acestea nu erau percepute de manageri ca ceva obligatoriu. Aceste criterii, o data regasite si itr-o lege, vor capata o mai mare importanta i ochii companiilor deschise”, spune Stere Farmache, directorul Bursei.
Efectele noii legi nu vor itirzia sa apara. in citeva luni, va icepe perioada adunarilor generale ale societatilor deschise si va fi prima data cind actionarii minoritari si majoritari vor trebui sa se confrunte cu prevederile noii ordonante.
O serie de companii mari va trebui sa-si revizuiasca politica fata de minoritari. Un exemplu va fi Petrom, unde circa 800.000 de actionari sunt tinuti de mai bine de trei ani i imposibilitatea de a-si tranzactiona actiunile.
Conducatorii societatilor de investitii financiare nu vor mai avea nici ele un argument credibil i a limita detinerile de actiuni la 0,1%, atita timp cit acum exista prevederi legale care sa elimine abuzurile unei eventuale concentrari a actiunilor, principala amenintare vinturata i ochii publicului de presedintii SIF.
Legea va trebui sa impuna ceea ce i mod normal ar trebui sa constituie un comportament firesc al actionarilor majoritari sau minoritari si al managementului unei companii deschise. Dar atita timp cit toti acestia nu vor crede cu adevarat i utilitatea unei atitudini corecte unii fata de altii, o lege va schimba, cu siguranta, prea putin lucrurile.