Unul dintre focarele de gripă aviară cu virusul H5N8 semnalat vineri se află în regiunea Lubelskie din estul ţării, la o fermă situată la circa 500 de metri de un alt focar la o fermă de curcani descoperit zilele trecute.

Potrivit unui responsabil regional din sectorul veterinar, citat de Reuters, aproximativ 13.000 de bibilici sunt infectate în regiunea Lubelskie. În total, peste 50.000 de păsări ar putea fi infectate în această regiune iar riscul răspândirii virusului este foarte mare întrucât numeroase ferme sunt la distanţe apropiate între ele.

”Zona a fost securizată pentru a nu permite accesul persoanelor a căror prezenţă nu este necesară, ne concentrăm pe curăţarea spaţiilor unde păsările au fost afectate”, afirmă sursa citată.

Un focar de infectare cu virusul H5N8 a fost confirmat şi la o fermă de păsări din localitatea Przygodzice, în regiunea vestică Wielkopolskie, unde sunt infectaţi circa 65.000 de pui, potrivit agenţiei poloneze PAP. Agerpres informează că autorităţile locale din Lubelskie au avertizat de asemenea că virusul confirmat este un subtip înalt patogen al H5N8, care ar putea reprezenta un risc şi pentru om.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni însă descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de izolare a fermelor afectate.

Potrivit Eurostat, Polonia este cel mai mare producător de păsări de curte din Europa şi nu a mai înregistrat nici un focar de gripă aviară din anul 2017.

Cât de periculoasă este gripa aviară

Acest tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și specii de mamifere. Toate păsările sunt predispuse la infecţie cu gripă aviară, deşi unele specii sunt mai rezistente la infecţie decât altele.

Păsările migratoare – raţele sălbatice, în mod special – sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţii. Păsările domestice, inclusiv găinile şi curcanii sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă fatală.

Gripa aviară a fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia, dar a fost găsită mai târziu în toată lumea.

Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în Asia și a creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminența unei epidemii de proporții.

În 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România, fiind identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, județul Tulcea. România este prima țară europeană unde prezența acestui virus a fost confirmată în mod oficial.

Dacă o persoană care suferă de influenză ajunge într-un contact strâns cu o pasăre bolnavă de gripă aviară, există posibilitatea să contacteze boala, infectându-se și cu acest virus. Cei doi viruși întâlnindu-se în același organism gazdă, pot fi capabili de schimb de material genetic, în urma căruia, noul virus rezultat se poate transmite liber de la om la om fără obstacole.

Cazurile de îmbolnăviri la om au fost evidenţiate în special la lucrătorii din fermele agricole în urma contactului direct cu păsările bolnave. În aceste situaţii studiile au demonstrat că virusul a suferit anumite modificări genetice.

După modelele precedente, epidemiile de gripă se așteaptă să apară, în medie, de trei, patru ori într-un secol, când un nou subtip de virus apare și se transmite ușor de la o persoană la alta. În absenţa măsurilor prompte de control susţinute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani de zile.

Simptomele prezente la păsările afectate:

Păsările bolnave de gripă nu vor dori să mănânce. Acestea vor sta ghemuite, cu aripile căzute. Vor avea creasta şi bărbiţele umflate, de o culoare roşie închis. Păsările bolnave vor avea pete vineții pe picioare şi scurgeri de secreţii din cioc şi din nări. Capul şi gâtul păsărilor afectate vor fi umflate, de culoare violacee. Acestea nu vor putea respira. Vor prezenta diaree. Unele vor avea tremurături ale capului, altele chiar paralizii.

Alte efecte ale gripei aviare vor fi:

  • Scăderea dramatică a producției de ouă;
  • Apariția ouălor cu coajă moale;
  • Apariția ouălor cu defecte de structură și formă a cojii.

Semnele clinice prezente la curci sunt similare cu cele ale găinilor. Acestea însă vor dura cu 2-3 zile mai mult și vor fi ocazional asociate cu inflamarea sinusurilor. Semnele clinice ale gâștelor și rațelor bolnave de gripă aviară, vor fi reprezentate de către depresie, inapetență și diaree, adesea în asociere cu edeme ale sinusurilor. Păsările enumerate vor prezenta manifestări nervoase.

Simptomatologia la om, în gripa aviară:

Cazurile de îmbolnăvire cu gripă aviară la om, au fost evidențiate în special la lucrătorii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave. Tabloul clinic în gripa aviară la om, este similar ca la o gripă severă.

Debut gripei este:

  • Brusc, uneori chiar brutal;
  • Cu febră malignă înaltă: 38 – 39 – 40°C și frisoane;
  • Cu alterarea stării generale – astenie, adinamie, cefalee;
  • Cu tuse seacă, dispnee;
  • Dureri în gît;
  • Cu rinoree seroasă iniţial, apoi sero-mucoasă (numit sindromul cataral);
  • Cu vome și diaree;
  • Uneori pot fi prezente mialgii, artralgii, globalgii;
  • În cazuri grave – inflamarea parenchimului pulmonar (pneumonie virală).

În perioada de stare:

    • Se intensifică semnele prezente la debutul gripei;
    • Se alătură tulburările de somn: insomnie sau somnolenţă;
    • Apatie, iritabilitate, agitaţie psihică, fotofobie;
    • Zgomote cardiace asurzite;
    • Tensiune Arterială Scăzută;
    • Tahicardie în debut, apoi bradicardie relativă;
    • La ECG – alterarea undei T.

 


Te-ar putea interesa și: