La 30 ani, Jiuliano Prisada, bacauan de origine, isi poate trece in CV o diploma in electronica si telecomunicatii, una in administrarea intreprinderilor mici si mijlocii si o experienta de trei ani ca lector in Finlanda.
Cariera sa a inceput, de fapt, in 1994, o data cu absolvirea Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti.
„In toamna lui 1994, la inceputul anului de studii aprofundate ce a urmat absolvirii facultatii, mi-am dat seama ca meseria mea nu este nici cautata, nici bine platita in Romania. Discutand cu un prieten, fost coleg de facultate, am realizat ca in tara este nevoie de specialisti in management. Ne-am gandit ca ar fi potrivit sa invatam principiile economiei de piata intr-o tara in care acestea chiar functioneaza”, isi aminteste Jiuliano.
Pentru doi absolventi fara bani, cursurile oricarei scoli occidentale sunt insa inaccesibile. „Am trimis
zeci de scrisori. Am primit raspunsuri politicoase care ne anuntau ca suntem bineveniti, daca platim cazarea, masa si studiile”.
Colegiul finlandez pentru administrarea afacerilor in intreprinderile mici si mijlocii a acceptat participarea celor doi la un program de trei luni, „Doing Business in Russia and the Baltic States”. Conducerea colegiului s-a angajat sa ofere cazare gratuita si o masa pe zi, dar ramanea deschisa problema transportului si a celorlalte cheltuieli. La inceput, Jiuliano Prisada si Mircea Petrescu nu au inregistrat altceva decat esecuri in incercarea de a obtine sponsorizari. „Am trimis scrisori la firme. Majoritatea nici nu s-au obosit sa raspunda. Am primit insa si raspunsuri pozitive: Tarom ne-a oferit un tarif redus pentru transport. Apoi, un prieten ne-a sugerat sa apelam la Ministerul Tineretului si Sportului. Am incercat si acolo cu o scrisoare la care am atasat invitatia de la colegiu, programul cursului si adeverinta de reducere de tarif de la Tarom, pentru a-i convinge ca am depus ceva efort. Asa am obtinut acoperirea cheltuielilor de deplasare”. Cu biletele de transport in buzunar si promisiunea de ajutor din partea finlandezilor, Jiuliano si Mircea au plecat, in martie 1995, in Finlanda, la Kauhava.
Biletele de avion s-au platit din imprumuturi
Kauhava poate fi cu greu numit oras. Este o localitate cu cateva mii de locuitori, in sud-vestul Finlandei, la 400 km de Helsinki. Pentru doi romani obisnuiti cu Bucurestiul, schimbarea este radicala, mai ales cand nu ai nici o cunostinta despre limba vorbita de localnici. Dar cei doi s-au adaptat. Au invatat in timpul zilei si au muncit in agricultura si in industria cherestelei pentru a-si plati mancarea, cartile si celelalte cheltuieli care nu erau finantate de colegiu. In vara anului 1995, s-au intors in Romania pentru absolvirea anului de studii aprofundate la Politehnica. S-au imprumutat pentru a plati biletele de avion intre Romania si Finlanda.
Propunerea pe care Jiuliano a facut-o colegiului, la sfarsitul cursului, de a se implica in dezvoltarea relatiilor romano-finlandeze, a trezit interes. Asa ca a primit invitatia de a-si continua studiile la Kauhava pentru urmatorii patru ani. In timp ce cursul de vara de trei luni era predat in limba engleza, cei patru ani de scoala pentru care se intorsese la Kauhava aveau ca limba de predare finlandeza. „Limba este foarte grea, nu seamana cu nici o alta, asa ca nu ajuta daca stii engleza, germana, suedeza sau spaniola. Se aseamana doar cu estoniana, daca asta ajuta la ceva. Am invatat gramatica si vocabularul din carti. Nu am avut dictionar roman-finlandez si nici manuale. Am conversat, am participat la cursuri in finlandeza si am ascultat limba la radio si la televizor”, isi aminteste Jiuliano Prisada.
Cariera de profesor in Finlanda a inceput cu o nota maxima la examenul de Microsoft Excel si cu telefonul unui profesor de la colegiu. Profesorul i-a propus sa predea un curs de calculatoare personale, in limba engleza. In acest fel a luat sfarsit si „subventia” acordata de colegiu sub forma de masa si casa. „In toamna anului 1996 am revenit singur din vacanta petrecuta in Romania. Am avut doua grupe, in total 80 ore. Am inceput sa primesc salariu si orele de predare s-au inmultit. A fost suficient ca sa termin cu bine al doilea an ca student si am reusit sa vin in tara de doua ori, de Craciun si in vara”, povesteste Jiuliano.
A urmat apoi anul trei, cu o perioada de cinci luni de studiu in strainatate, ca o conditie pusa de colegiu tuturor studentilor. Jiuliano a stat jumatate de an in Marea Britanie si a muncit inca o jumatate de an pentru a-si achita datoriile acumulate acolo.
Anul trecut, a absolvit cursurile colegiului si a acceptat sa ramana ca lector pentru a preda cursuri de marketing si administrarea afacerilor.
Planurile de viitor se leaga de Romania
Intre timp, a incercat sa apropie Finlanda de Romania, convingand colegiul sa incheie cu ASE Bucuresti un contract pentru schimbul de studenti si profesori. A organizat, pentru conducerea colegiului, o vizita la 20 firme romanesti si s-a intors in Finlanda cu valize intregi de mostre si pliante. In noiembrie 1999, a convins colegiul sa finanteze organizarea in Finlanda a unui seminar dedicat oportunitatilor de afaceri in Romania. A invatat de la finlandezi sa se organizeze. „In patru ani, nu mi s-a intamplat ca cineva sa intarzie la o intalnire. Majoritatea au agende in care isi noteaza tot ce au de facut. Nu stiu daca li se potriveste bancul acela in care ofiterul ii spune soldatului: „Daca esti tampit si nu tii minte, ia-ti un carnetel si noteaza, caci asa fac si eu”, insa stiu ca asta ii ajuta sa-si respecte cuvantul si sa se organizeze, si asa fac si eu”.
Esecurile nu au lipsit. „Este greu sa trezesti interesul, mai ales cand stirile despre Romania sunt negative, spune Jiuliano. In primavara anului trecut am propus sa organizam in Romania excursia traditionala de sfarsit de an universitar. Am incercat, impreuna cu o agentie din tara, sa pregatim un program ieftin si atractiv. Chiar in perioada in care transpiram sa gasesc o solutie interesanta, stirile zilnice incepeau cu greva minerilor din Romania. Evident, excursia nu s-a mai organizat, mai ales ca pretul pentru opt zile in Romania era la fel de mare ca pentru doua saptamani in Spania”.
Pentru Jiuliano Prisada, planurile de viitor se leaga de Romania. Vrea ca, impreuna cu conducerea colegiului, sa convinga firmele finlandeze sa faca afaceri cu Romania si se va intoarce in tara pentru a folosi ce l-au invatat finlandezii.
Carte de vizita
Nume: Jiuliano Prisada
Stare civila: casastorit, „copii, nu, pisica, da, doua”
Data nasterii: 1970, la Onesti, Bacau.
Studii: in 1994 a absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, Universitatea Politehnica, Bucuresti, dupa care a urmat cursurile de studii aprofundate ale aceleiasi facultati. In 1995 a participat la un curs de trei luni in Finlanda, „Doing Business in Russia and the Baltic States”. In 1999 a absolvit programul de patru ani al Colegiului finlandez pentru administrarea afacerilor in intreprinderile mici si mijlocii, cu titlul Bachelor in Business Administration, specializarea marketing.
Experienta profesionala: 1993-1995 referent la Comisia Nationala de Informatica; 1996-1999: lector la Colegiul finalndez: calculatoare personale, hardware si sisteme de operare. Din 1999, lector pentru discipline legate de marketing si conducerea afacerilor in IMM.
