Intr-un deceniu si jumatate, Romania a reusit sa recupereze mai putin de 20% din datoriile in dolari si ruble transferabile a 14 state, iar posibilitatile de a mari procentele sunt foarte mici. Irakul este tara care avea cele mai mari datorii, 1.726 de milioane de dolari, din care se vor plati 976,9 milioane. Decizia actualului guvern de a renunta la 80% din datorie a fost catalogata de catre opozitie ca fiind “paguboasa”, mai ales ca perioada de rambursare este de 25 de ani si ca posibilitatile de plata ale celorlalte state sunt foarte limitate. Dupa Irak, urmatorul stat ca marime a datoriei fata de Romania este Cuba, cu peste un miliard de ruble transferabile. sansele de recuperare a acestor creante sunt ca si inexistente, autoritatile cubaneze refuzand sistematic orice demers al statului roman de a incepe tratativele. Cat despre celelalte 12 tari ramase pe lista datornicilor catre Romania, majoritatea se inscriu in randul celor mai sarace din lume. “Sunt tari in care Romania nu mai are nici macar ambasada si unde negocierile trebuie sa se desfasoare pe teritoriu strain sau tari cu grad de indatorare foarte ridicat”, a spus Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Pe lista neagra se afla state ca Sudan, Guineea, Mozambic, Somalia si Tanzania. Debitele acestora catre Romania reprezinta 17% din totalul creantelor. Cat priveste investitiile facute de statul roman in Ucraina, la Krivoirog, membrii Guvernului refuza sa faca vreo precizare, cu toate ca suma care trebuie recuperata depaseste un miliard de dolari. “Marfa livrata acolo si montata – este vorba despre masini si utilaje de peretizare – nu mai poate fi recuperata pentru ca nu s-a pus in functiune obiectivul. Ma indoiesc si ca se va mai putea recupera ceva din banii investiti in construirea blocurilor pentru angajati, blocuri in care acum locuiesc sute de ucraineni”, a declarat Emanuel Babici, director executiv Uzinsider.

Sperantele Romaniei se indreapta catre Siria si Libia

Singurele state de la care Romania ar mai avea sanse de a recupera o parte din sumele datorate sunt Libia si Siria. Acestea datoreaza statului roman aproximativ 96 de milioane de dolari, suma pe care Ministerul Finantelor spera sa o recupereze in mai putin de un an. Autoritatile din cele doua tari nu dau insa semne ca ar dori inceperea tratativelor de rambursare a banilor. “Deocamdata, asteptam ca demersurile noastre in ceea ce priveste recuperarea creantelor sa fie acceptate de cele doua state, ceea ce nu este inca cert. E posibil sa avem alte modalitati de restituire decat cea in numerar si sunt in discutie chiar proiecte industriale cu Siria si Libia”, a spus Dragos Neacsu. Solutia propusa in cazul celor doua state a fost salutata si de membrii opozitiei. “In schimbul creantelor respective, pot fi oferite Romaniei anumite bunuri importante, in special produse de baza, cum ar fi materiile prime. Am putea fi implicati in punerea sau repunerea in functiune a unor capacitati industriale, ca din productia care se obtine acolo sa ni se plateasca datoriile pe care statul respectiv le are fata de noi”, a spus Adrian Severin, presedintele Departamentului de Relatii Externe al PSD. De altfel, negocierile de recuperare a acestor creante au fost incepute de catre guvernele precedente. Din pacate, aceste tranzactii nu s-au finalizat, din cauza conditiilor politice din Irak si din celelalte state datornice Romaniei. In 2004, guvernul Nastase a reluat discutiile cu Irakul, stabilind chiar anumite conditii de rambursare a datoriilor. Negocierile au fost reluate de Alianta in 2005, insa in alti termeni, rezultatele constand in recuperarea a doar 20% din datorie. “Bunul-simt imi spune ca s-a negociat prost. Mi se pare ca 20%, dupa ce am participat la razboiul din Golf, dupa ce suntem o tara care spunem ca nu ne retragem trupele din Irak, ci marim numarul lor, in conditiile astea un asemenea angajament romanesc e prea putin. Este o tranzactie proasta”, a adaugat Adrian Severin.

Fondul “Proprietatea” a grabit recuperarea datoriei irakiene

Graba cu care Romania a incheiat acordurile cu Irakul s-a datorat si proiectului de constituire a Fondului “Proprietatea”, fond de investitii creat pentru despagubirea fostilor proprietari ale caror imobile au fost nationalizate. Acesta urmeaza a fi alimentat din creantele externe ale Romaniei, fapt contestat de societatea civila. “Ne-am grabit sa cream Fondul “Proprietatea”, cum ne-am grabit sa recuperam datoria irakiana. Nu mi se pare corect ca unii oameni sa fi muncit inainte de 1989 fara sa primeasca nimic inapoi, in timp ce alti romani, vreo 80 de mii, sa primeasca ceva inapoi numai pentru ca lor li s-au confiscat proprietatile”, a spus Adrian Severin, presedinte al Departamentului de Relatii Externe al PSD.



“Mi se pare ca 20% e prea putin dupa ce am participat la razboiul din Golf, dupa ce suntem o tara care nu-si retrage trupele din Irak, ci mareste numarul lor.”

Adrian Severin,

presedintele Departamentului de Relatii Externe al PSD







“Sunt tari cu datorii catre Romania unde nu mai avem nici macar ambasada sau tari cu
dificultati economice foarte mari.”

Dragos Neacsu,

secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice





Situatia creantelor externe – iunie 2005

Milioane dolari

Irak 1.726.135.837

Sudan 169.858.286

Siria 56.713.486

Mozambic 165.307.683

Libia 39.032.205

Rep. Guineea 20.677.128

Rep. Centrafricana 10.686.204

Rep. Congo 5.733.342

Nigeria 12.587.000

Somalia 2.509.505

Tanzania 99.000

Zair 1.555.132

R.P.D. Coreeana 546.952

Ruble transferabile

R. Cuba 1.047.749.915

R. Mongola 3.049.979

Esecurile Romaniei In recuperarea datoriilor

• Originea creantelor consta in servicii sau marfuri pe care fostele intreprinderi din Romania le-au exportat in cele 14 tari, inainte de anul 1989, pe baza unor acorduri guvernamentale sau comerciale de credit pe termen lung.

• In Irak, tara cu cele mai mari datorii catre Romania, au fost exportate chimicale, electronice, masini industriale, profile si alimente.

• In 1990, autoritatile irakiene au recunoscut ca datorie catre Romania 70% din totalul de 1,726 milioane de dolari. Actiunea a fost stopata ca urmare a embargoului pe care ONU l-a impus Irakului.

• Ulterior, Ministerul Finantelor a incercat sa gaseasca solutii in perspectiva ridicarii embargoului, dar autoritatile irakiene nu au acceptat.

• Negocierile s-au reluat in decembrie 2004, insa schimbarile politice din Romania au impus conditii diferite de negociere.