Un nou studiu arată cum poate fi combătută rezistența la antibiotice. Ce ar trebui să mâncăm

Astfel, o dietă care include zilnic până la 10 grame de fibre solubile, care se găsesc în alimente precum fasolea, varza de Bruxelles și avocado, pot reduce cantitățile de bacterii rezistente la antibiotice din stomac și intestine, potrivit UPI.

Risc de deces

Principala caracteristică a fibrelor este că aparțin categoriei de carbohidrați care ajută la reglarea și funcționarea corectă a tranzitului intestinal. Rolul lor este de a preveni instalarea constipației, dar și pentru a ajuta în regimurile de slăbit, deoarece oferă senzația de sațietate.

Bacteriile rezistente la antibioticele utilizate în mod obișnuit, cum ar fi tetraciclina și aminoglicozidele, pot provoca infecții netratabile, care pot evolua către boli grave și chiar pot duce la deces, au spus cercetătorii.

„Rezultatele conduc direct la ideea că modificarea dietei poate reprezenta o nouă armă în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene”, a declarat Danielle Lemay, co-autoare a studiului.

„Și nu vorbim nici despre o dietă exotică, ci despre una diversificată, bogată în fibre”, a spus Lemay, cercetător în biologie moleculară la Centrul de Cercetare pentru Nutriția Umană din California.

Alimentele bogate în fibre pot reduce riscul de cancer de sân cu 8%

În SUA, 2,8 milioane de infecții rezistente la antibiotice sunt raportate anual, iar 35.000 de oameni mor din această cauză, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

La oameni, dezvoltarea rezistenței la antibiotice are loc cel mai adesea în microbiomul intestinal, bacteriile din tractul digestiv ajutând organismul să proceseze alimentele, menționează Lemay.
Alimentele bogate în fibre pot reduce riscul de cancer de sân cu 8%, arată analiza.

Unde se găsesc fibrele solubile

Fibrele solubile, după cum sugerează și numele, se dizolvă în apă și reprezintă principalul tip de fibre din cereale, cum ar fi orzul și ovăzul, fasolea, semințele și nucile. De asemenea, se găsesc în unele fructe și legume, cum ar fi morcovii, fructele de pădure, anghinarea, broccoli și dovleceii.

În acest studiu cu 290 de participanți adulți, dieta cu niveluri mai mari de fibre și niveluri mai scăzute de proteine, în special din carne de vită și porc, a dus la niveluri mai scăzute de gene de rezistență la antibiotice în microbii intestinali, au arătat datele.

Ce mâncăm ar putea fi o soluție pentru a reduce rezistența la antimicrobiene

Cei cu cele mai scăzute niveluri de gene de rezistență la antibiotice în microbiomul intestinal aveau, de asemenea, mai multe bacterii care nu se dezvoltă atunci când oxigenul este prezent și constituie un semn distinctiv al unui intestin sănătos cu inflamație scăzută, au spus cercetătorii. Cu toate acestea, participanții care au avut cele mai înalte niveluri de gene de rezistență la antibiotice în microbiomul intestinal au avut microbiomi intestinali mai puțin diverși, potrivit cercetătorilor.

„Alimentația noastră furnizează hrană pentru microbii intestinali, iar acest studiu sugerează că ceea ce mâncăm ar putea fi o soluție pentru a reduce rezistența la antimicrobiene prin modificarea microbiomului intestinal”, a spus Lemay.