Oamenii de afaceri din România sunt optimiști când vine vorba despre situația economică generală, pentru următorii ani, și vin cu o serie de propuneri menite să încurajeze spiritul antreprenorial. Astfel, reducerea fiscalității (49%), reducerea birocrației (14%), facilitarea obținerii de fonduri europene (9%) și reducerea TVA-ului, respectiv simplificarea procedurilor de returnare a TVA (9%) sunt măsurile care ar conduce la îmbunătățirea activității economice a companiilor din România. Cel puțin, așa reiese din „Percepţiile mediului de afaceri asupra economiei“, lansat recent de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

De asemenea, o problemă majoră este lipsa de personal calificat (în creștere cu 9% față de anul trecut) și concurența de pe piață (în creștere cu 8%), ceea ce înseamnă și existența unui număr mai mare de jucători, firmele cu capital românesc remarcând în mod deosebit impactul resimțit în fața concurenței multinaționalelor.

O comunicare eficientă între învățământ și mediul de afaceri

„Lucrurile ar fi foarte simple  dacă sistemul românesc de învățământ s-ar intersecta undeva cu economia reală. Probabil menținerea catedrelor cu orice preț duce la acest sistem anevoios de pregătire a forței de muncă. Nu există o legătură între Ministerul Educației și mediul de afaceri“, a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), la lansarea studiului. Acesta a subliniat că există modele: învățământul dual, fie cel german sau austriac, și el funcționează cu rezultate spectaculoase.

„Acest lucru trebuie generalizat, extins la nivel naţional, nu trebuie să fie doar în mâna unor multinaționale care își permit să susțină acest învățământ dual“, a mai spus oficialul CCIR. Păstrând aceeași idee, Daraban a dat ca exemplu cazul companiei Veolia din Franța, care și-a creat propria școală profesională. Bineînțeles că și în România au existat investitori care s-au gândit la acest lucru, iar unii chiar au pus în aplicare anumite proiecte. „Migrația este un fenomen care ne afectează pe mai multe planuri. Specialiștii lipsesc tot mai mult“, a adăugat Iulia Cornigeanu, director executiv TNS CSOP (n.r. – studiul a fost realizat de CCIR în parteneriat cu agenţia de cercetare de piaţă TNS România).

Totodată, potrivit aceleiași surse, 44% dintre respondenți percep ca fiind mai redusă corupția din administrația publică decât acum doi ani. În același timp, 64% dintre reprezentanţii companiilor apreciază activitatea DNA (în creștere faţă de 2015). „Interacțiunea cu instituțiile statului este percepută ca fiind consumatoare de timp pentru aproximativ jumătate dintre respondenți (48%), procent ușor mai ridicat comparativ cu 2015“, a explicat Iulia Cornigeanu.

„Statul nu are ce oferi marilor investitori“

Astfel, dincolo de nivelul ridicat de taxe și impozite, care apare constant ca principala problemă cu care se confruntă mediul de afaceri, studiul surprinde alte probleme presante, birocraţia fiind o povară foarte mare asupra companiilor, care se răsfrânge peste toate aspectele unei afaceri, indiferent dacă vorbim despre un antreprenor local sau despre un investitor străin.
„Statul nu are ce oferi marilor investitori. Aceștia le alunecă din mâini. Mercedes (n.r. -grupul german Daimler) nici nu a venit bine și a și plecat. Voestalpine a fost trimis în jungla imobiliară să-și cumpere 600 de hectare. A venit în 2006 și a plecat în 2008. Dacă statul ar fi intervenit și ar fi dat cele 600 de hectare, nu ar mai fi plecat“, a mai declarat Mihai Daraban.
În acest context, Agenția Domeniile Statului (ADS) ar trebui „să fie pregătită să exproprieze de urgență“. Mai exact, potrivit lui Daraban, se pot stabili anumite grile pentru investiții strategice, care iau în calcul 500 locuri de muncă, așa cum se întâmplă în Spania, de exemplu. „Teren, utilități și taxe locale care nu se ciocnesc de Codul Fiscal. Iată ce trebuie oferit unui investitor“, a adăugat Daraban.
În altă ordine de idei, acesta a spus că, în mod sigur, se vede faptul că a scăzut corupția în adiminstrația publică, iar vizavi de caietele de sarcini, acestea sunt, uneori, ca niște „denunțuri“. „Totul pleacă de la caietul de sarcini. Cum e chipul celui care trebuie să câștige? Iar exemple avem și în viața reală. De exemplu: Cum să arate taxiul de la aeroport? Întotdeauna sunt mici detalii“, a subliniat oficialul CCIR.
Schimbând ușor registrul dar păstrând același fir, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial la Departamentul Politici Economice şi Sociale, a spus că România va fi, în 2016, pe podiumul creşterii economice în Uniunea Europeană, poate chiar pe primul loc, cu un ritm de creştere de peste 4%, în condiţiile unui consistent avans al consumului.
„Este prematur să vorbim despre schimbarea modelului de creştere economică, de la o creştere economică bazată pe exporturi aşa cum a fost până acum, aşa cum a fost, de exemplu, în 2013, la creşterea economică bazată pe consum, aşa cum vor sta lucrurile în 2016. O economie dezvoltată se bazează şi pe un sistem bun al camerelor de comerţ. Un mediu de afaceri bine articulat în jurul acestora şi în jurul asociaţiilor patronale este un mediu de afaceri puternic. Economia globală nu este lipsită, încă, de anumite riscuri, de anumite tensiuni“, a subliniat Cosmin Marinescu. Prognozele de creştere economică globală au fost revizuite uşor descrescător, la 3,2% pentru 2016 şi 3,5% pentru 2017.

Statul nu are ce oferi marilor investitori. Aceștia le alunecă din mâini. Mercedes nici nu a venit bine și a și plecat. Voestalpine a fost trimis în jungla imobiliară să-și cumpere 600 de hectare. Mihai Daraban, președinte, CCIR

Te-ar putea interesa și: