“Din punct de vedere medical, consider că este o evoluţie oarecum normală a procesului epidemiologic, având în vedere că, în prima lună de la debutul şi de la apariţia procesului infecţios, nu prea a ştiut nimeni despre ce este vorba şi care sunt problemele COVID 19. De obicei, atunci când apare un virus nou, lumea medicală încearcă să vadă care sunt similitudinile cu alte procese asemănătoare din trecut”, susţine medicul într-un interviu pentru Financial Intelligence.

Structură total neobişnuită a noului coronavirus

Specialistul consideră că, “din punct de vedere al structurii antigenice, al modului în care se diseminează în populaţie şi al procesului de incubaţie, există diferenţe semnificative între COVID 19 şi virusul care a fost considerat iniţial– SARS, dar şi virusul gripal care este luat cumva ca un model sau ca un etalon”.

“Virusul SARS a creat în 2003-2004 o epidemie destul de serioasă din punct de vedere al consecinţelor, dar pe un spaţiu relativ restrâns, iar virusul gripal – pe care deja îl ştim – are o particularitate faţă de alte virusuri că, sezonier, îşi schimbă într-un anumit procent structura antigenică şi atunci poate să provoace îmbolnăviri şi la indivizi care fie au fost vaccinaţi în anul precedent, fie au avut gripa cu formula virusului de anul trecut sau din anii trecuţi”, precizează medicul.

Dr. Florin Paul atrage atenţia în interviu pentru Financial Intelligence că evoluția extrem de rapidă a numărului de îmbolnăviri în provincia chineză Hubei a fost exponențială și a impus niște măsuri extrem de drastice: “Aș putea spune că măsurile de la noi sunt niște firimituri în comparaţie cu ei – pentru a se interveni cu ce se putea la momentul respectiv, deoarece metodele moderne medicale – gen vaccinare, tratamente medicamentoase – nu au nici un efect.

Chinezii au făcut cel mai bun lucru din toate – au realizat o centură carantinară în jurul zonei afectate prin care nu a mai trecut nimeni. Acest lucru este scris și în raportul Comisiei echipei comune OMS-China care a analizat evoluția bolii și fenomenul epidemiologic din China, cât și modul în care Guvernul și populația chineză în general  au răspuns la această problemă.

Prin crearea acestei centuri carantinare, populația a rămas acolo unde era. S-au format clustere pe familii, s-a întrerupt activitatea foarte multor organizații, din toate domeniile economice și sociale, și oamenii au stat acasă. Teoretic, numărul de pacienți potențiali era același – câteva multe milioane de oameni – , dar în momentul în care i-au pus să stea acasă, în familie, focarele s-au transformat practic în clustere familiale.

Chiar dacă un procentaj destul de mare din populaţie a fost afectat şi s-a îmbolnăvit acest lucru nu s-a întâmplat deodată. Cazurile au fost etapizate. A mai existat temerea ca nu cumva să fie implicate mai multe tulpini virale, cu structuri antigenice un pic diferite. Din fericire nu a fost așa”, mai spune medicul.

6 tulpini de coronavirus pot afecta omenirea

“COVID 19 nu are mai multe tulpini. Vorbim în fapt de două variaţii în agresivitate ale virusului COVID-19, respectiv varianta S-Type este mult mai blândă comparativ cu varianta L-Type. S-a observat că varianta L este este mai prevalentă decât varianta S. Dar structura lor antigenică este identică.

În momentul de față sunt 6 tulpini de coronavirus care pot să provoace patologie pe organismul uman, la trei dintre ele infecția și boala trec aproape neobservate și durează o zi-o zi jumătate. Două sunt mai serioase: este vorba de virusul SARS – China și virusul MERS, care se află într-o zonă relativ bine delimitată în Orientul Mijlociu. Peste 80-85% dintre pacienții cu MERS au contactat virusul de la cămile; este vorba de crescătorii de cămile. Este și cel mai agresiv, totul depinde de condițiile medicale, de asistenţa medicală. MERS este prezent de câțiva ani buni în acea zonă”, precizează dr. Florin Paul.

Tototdată, medicul atrage atenţia că este foarte greu de estimat dacă acest virus se va întoarce sau nu: “Suntem la primul episod – nu sunt nici trei luni de când boala a apărut și virusul și-a semnalat prezența, este adevărat cu foarte mare agresivitate. Dar ceea ce știu eu este altceva – extinderea acestui patogen depinde de măsurile pe care fiecare comunitate – fie că e țară, regiune etc – le ia, pentru a o controla cât de mult se poate, cu miijloacele pe care el avem acum”.

Grad maxim de contagiozitate

Medicul epidemiolog susţine că, în contextul în care coronavirusurile au o transmitere respiratorie, COVID 19 se caracterizează printr-o transmitere aeriană respiratorie, dar şi, cel mai important aspect, printr-o transmitere de contact, ceea ce reprezintă un element de noutate absolută pentru oamenii de ştiinţă.

“De exemplu, când un individ are virus gripal, acesta tușește și strănută, iar virusul, prin picături, poate să ajungă și la 5 -7-10 metri. La noul coronavirus – COVID 19 – s-a constatat că particulele respective cad foarte repede, maxim 1,5-2 m. Ceea ce este, însă, extrem de important este că el supraviețuiește câteva zile, chiar dacă nu se află într-un organism, ceea ce nu se întâmplă cu virusul gripal sau cu alte virusuri”, explică medicul în interviul pentru Financial Intelligence.