salariilor si a costurilor vietii.Conferinta pe tema salariilor, organizata de Clubul Resurse Umane la jumatatea lunii februarie, a starnit discutii ale caror ecouri razbat inca. Ministerul Muncii isi pune mari sperante ca piata salariala se va „aseza” prin efortul de care vor da dovada de acum incolo marii intreprinzatori. La randul lor, acestia asteapta de la Guvern actiuni menite sa le usureze problemele pe care le au in Romania. Analistii din domeniul economic si al remunerarii spun, pe de alta parte, ca datele statistice prefigureaza tendinte favorabile pentru dezvoltarea afacerilor. Studiul efectuat anul trecut de cunoscuta firma Mercer releva o imbunatatire a situatiei economice si o echilibrare a balantei salariilor in majoritatea tarilor provenite din spatiul central si est-european. Cu exceptia Cehiei, pentru care se anticipeaza o crestere mai mare a inflatiei in acest an (2,2%), a Poloniei (2%) si Ucrainei (1,6%), majoritatea tarilor vecine vor inregistra o reducere a tendintelor inflationiste. Prognozele pentru Romania intrec indicatorii tuturor tarilor puse in comparatie. Anul acesta inflatia se va diminua cu 5% fata de 2003. Remarcabila este si prognoza produsului intern brut, care va creste cu 0,5%. Drept este ca se va situa sub nivelul cresterilor prognozate pentru Polonia (1,2% peste nivelul anului trecut), Ucraina (1%), dar la egalitate cu Bulgaria si Serbia si peste performantele Rusiei, unde se estimeaza o scadere a PIB-ului cu doua procente. Romania este, dintre toate tarile cuprinse in anchetele Mercer, cea mai atractiva si din perspectiva costurilor vietii. Rapoartele sunt formulate pe baza unui cos international, care cuprinde aproximativ 700 de produse reprezentative pentru consumul categoriei de personal luate in considerare. Costul vietii la Londra este luat ca punct de reper. Daca in toate tarile din fostul spatiu socialist acest indicator se situeaza sub cel londonez (cu exceptia Rusiei), in Romania se regaseste cea mai scazuta rata a cheltuielilor legate de asigurarea existentei. Dl Joszef Poor, director general la Mercer Budapesta, este de parere ca „Informatiile credibile despre costul vietii in diferite orase mari din lume sunt esentiale pentru stabilirea echitabila a pachetului de compensare pentru pozitiile de top management.”Din aceasta ecuatie nu trebuie neglijat nici faptul ca romanii au cel mai mic nivel al salariului minim pe economie, ceea ce reprezinta un avantaj pentru marile companii in momentul in care stabilesc salariile pentru pozitii de varf sau pentru specialisti. Cu toate ca in ultimul an s-a inregistrat o crestere a salariilor, in termeni reali, prin raportare la inflatie, se poate vorbi de o descrestere. Majorari reale ale salariilor pentru functii executive s-au inregistrat in Cehia, Polonia, Bulgaria, Ucraina si Ungaria. In aceste tari, remuneratia directorilor a urcat peste nivelul inflatiei. In Romania, nivelul cresterilor salariale pentru personalul executiv nu numai ca a fost mai mic decat al inflatiei, dar s-a situat sub cel al cresterilor salariale la nivel general. Daca extindem comparatia la nivelul tarilor vecine numai, ancheta Mercer arata ca top managerii romani au cele mai scazute salarii, diferenta care se accentueaza pe masura ce raportul se face fata de Anglia, Germania, Franta etc. Un manager de nivel superior castiga de cinci ori mai putin decat omologul sau din Elvetia, spre exemplu. Bucurestenii au salarii peste nivelul pieteiNici muncitorii romani nu o duc mai bine. Ancheta efectuata de o alta companie renumita in domeniul consultantei, Hay Group Management Consultants, situeaza Romania pe ultimul loc intr-un clasament al salariilor muncitorilor, avand ca unitate de reper Ungaria. Un muncitor roman castiga de zece ori mai putin decat un neamt si de aproximativ 2,5 ori fata de un polonez. Potrivit sistemului comparativ pus la dispozitie de Grupul Hay, managerii romani nu sunt chiar la coada listei veniturilor. Cehii si slovacii au salarii mai mici decat noi, iar diferenta fata de un salariu de director din Germania este de trei ori mai mica. Ceva mai rau stau cu veniturile functionarii. Doar salariile slovacilor sunt mai mici decat la noi, iar raportul fata de colegii lor de birou din Germania este de 5 la 1. Ancheta Grupului Hay indica discrepante majore intre salariile romanilor si la nivel local. Studiul efectuat anul trecut pe regiunile de dezvoltare din Romania indica diferente foarte mari intre salariile bucurestenilor si cele din restul tarii. Luand ca reper piata tuturor companiilor participante la ancheta (0%), reiese ca bucurestenii au un salariu de baza mai mare cu 21% decat media pietei, in timp ce restul tarii se situeaza sub aceasta. Cea mai mare diferenta se inregistreaza in zona de nord-est (-37%), dar nici zona din nord-vestul tarii nu se pozitioneaza mai bine (-32%). Salariatii din sudul Munteniei par sa aiba salarii mai apropiate de nivelul general al pietei, diferenta fiind de 9%. Tamas Hettinger, Information Business Manager la Hay Group Ungaria, chiar a tinut sa remarce in cadrul conferintei privind salariile in Romania ca „la nivel regional se regasesc cele mai mici salarii pentru gulerele albastre”. Preferintele pentru adaosurile la pachetele salariale ilustrate in studiul Grupului Hay arata ca romanii mai au multe de invatat. Specialistii de la Hay au efectuat si un clasament comparativ intre tari asupra tipului de beneficii pe care le prefera salariatii din Romania, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia si Lituania. Comparatia a fost efectuata si prin schimbarile in acest top in ultimul an. Pe primul loc, in pachetele salariale ale romanilor, se afla trainingul, iar ca noutate aparuta in top anul trecut se specifica tichetele de masa. Preferinte asemanatoare au si specialistii: traning, telefon mobil, tichete de masa, bonusuri non-salariale si masina firmei. Trainingul este in topul preferintelor si in cazul personalului administrativ, la fel ca si la polonezi sau unguri. Imbucurator este faptul ca remuneratia si sistemul de beneficii sunt, potrivit declaratiilor facute de Tamas Hettinger, in continuu proces de imbunatatire.
Femeile manager castiga mai putin decat barbatii
Studiul efectuat la sfarsitul anului trecut de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca de la Dublin releva o mai mare proportie de lucratori in categoria de venituri mici in tarile aderente si candidate (tAC 12 – Bulgaria, Cipru, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia, Republica Ceha) in raport cu tarile membre ale Uniunii Europene. In schimb, distributia femei-barbati intre diferitele categorii de venituri este mai echilibrata intre tarile aderente si candidate. Autorii studiului au intampinat greutati in momentul in care s-a pus intrebarea legata de nivelul veniturilor brute. Refuzul de a raspunde la aceasta intrebare induce prudenta in interpretarea rezultatelor studiului. Un sfert din persoanele interogate au preferat discretia… Cu toate aceste retineri, rezultatele arata clar ca proportia lucratorilor cu venituri mici sau medii este mai ridicata in tarile aderente si candidate decat in tarile Uniunii. In categoria veniturilor mici, diferenta intre femei si barbati in UE este mai mare (21 de puncte) decat cea existenta intre aceste categorii in tAC (6 puncte). De remarcat este faptul ca in tAC sunt mai multi barbati cu venituri scazute fata de compatriotii lor din UE, dar numarul femeilor este mai mic. In categoria veniturilor mari, proportia de femei este mai mare in tAC (20% din femei) decat in UE (13% din femei). Pe categorii profesionale, se remarca faptul ca majoritatea cadrelor superioare (52%) si a profesiunilor intelectuale si stiintifice (46%) au salarii mai mari. Este interesant de notat si faptul ca mestesugarii si muncitorii specializati in automatizari se incadreaza in transa cu veniturile cele mai mari. Cea mai mare proportie de venituri mari se regaseste in sectorul minier (59%), urmand in ordine transporturile (36%), activitatile imobiliare (36%) si in constructii (34%). Aceasta imagine a nivelurilor salariale pe sector reflecta existenta unei elite muncitoresti calificate. Cele mai mari proportii de venituri mici se regasesc in agricultura (36%), hotelarie si restauratie (36%) si comert (30%). rnIndiferent din ce punct de vedere privim piata salariala, perspectiva Mercer, Hay sau Fundatiei de la Dublin, situatia veniturilor romanilor nu este grozava. Mai avem mult pana vom atinge nivelurile salariale ale vecinilor nostri.