Pe de o parte, guvernantii s-au vazut obligati, cel putin moral, sa-si respecte promisiunile pe care le-au facut cu doar citeva luni de zile i urma, i campania electorala. Pe de alta parte, economia romineasca este departe de a oferi resurse capabile sa sustina un buget care sa raspunda
unor nevoi sociale mai aproape de ideologia pedeserista si i sprijinul ideplinirii promisiunilor facute. in plus, negocierile cu organismele internationale – tratativele cu expertii Fondului Monetar International pentru parafarea unui nou Acord de imprumut – au redus din aria de manevra a Guvernului de la Bucuresti. intre toate aceste coordonate, este greu de imaginat cum poate fi posibil de elaborat un buget realist pentru anul 2001. „Cel mai slab punct al proiectului de buget pentru anul 2001 este faptul ca supozitiile autoritatilor publice sunt extrem de optimiste. si ma refer aici la asteptarile privind cresterea economica, inflatia prognozata pentru acest an, icadrarea itr-un deficit bugetar de 3,7%. Eu ramin destul de precaut i ceea ce priveste realizarea indicatorilor prevazuti pentru acest an”, declara Aurelian Dochia, analist economic. Pe de o parte, autoritatile mizeaza pe o crestere economica de peste 4%, i 2001, si pe o inflatie de 25%. Nerealizarea celor doi indicatori va da peste cap itreaga structura a bugetului de stat pentru acest an. Primele luni din acest an ridica deja semne de itrebare asupra icadrarii i procentele estimate de autoritati. Va fi posibila atingerea unei rate anuale a inflatiei de 25% i acest an? Analistii economici sunt sceptici, ei avansind mai degraba procente ce depasesc 30%. Iar realizarile din primele doua luni, cind a fost iregistrata o inflatie cumulata de 6,1% (ceea ce anualizat iseamna 42,5%) nu fac decit sa justifice temerile observatorilor economici.
Cum poate fi atins procentajul cresterii economice preconizat de autoritatile publice? Exporturile au ajuns aproape de limita maxima anul trecut, ceea ce iseamna ca din acest sector este greu de imaginat un aport care sa sustina asteptarile guvernantilor. Investitiile, ca suport al cresterii economice, ramin singurele care ar trebui sa duca greul i realizarea cresterii produsului intern brut (PIB). Este posibila realizarea unui boom investitional i acest an, de unde este asteptat balonul de oxigen pentru economia romineasca? in primul rind, Guvernul mizeaza pe o sporire a investitiilor guvernamentale, estimate sa reprezinte aproape 5% din PIB. Citeva exemplificari au fost facute publice de autoritati. Ele vizeaza prioritatile din acest an si se refera la continuarea lucrarilor de la Centrala Nucleara Cernavoda, la constructiile de locuinte. Ramin, totusi, citeva semne de itrebare asupra realizarii acestor programe. Ministerul Finantelor este strins i chingi de serviciul datoriei publice. Numai pentru plata dobinzilor la datoria publica, bugetul prevede cheltuieli ce depasesc, i acest an, 50.000 miliarde de lei. Este greu de apreciat, i aceste conditii, ca i Guvern vor ramine resurse suficiente pentru a acoperi necesarul de investitii prevazut.
Investitiile pot constitui, totusi, un motor al dezvoltarii economice, dar realizarea lor depinde de disponibilitatea investitorilor straini de a-si aloca resurse i Rominia. „Majoritatea investitorilor ramin i expectativa. inainte de a lua decizia de a investi i Rominia, vor astepta rezultate concrete. Daca i primele sase luni din acest an indicatorii se vor iscrie i program, abia din al doilea semestru ne putem astepta la un impact pozitiv al investitiilor straine”, afirma Aurelian Dochia. Aprecierile analistului economic ideparteaza de realitate asteptarile guvernantilor fata de investitiile straine atrase de Rominia. La iceputul acestui an, valoarea estimata de autoritati se ridica la aproape 1,8 miliarde USD.
Marea amenintare a programului guvernamental i anul 2001 este data de nerealizarea veniturilor la nivelul scontat. Ca i fiecare an, guvernantii „se imbata cu apa rece”, sperind i-tr-o mai buna colectare a veniturilor statului, prin masuri de constringere ca executarea silita sau exercitarea unui control riguros la societatile debitoare. De fiecare data, isa, practica a dat peste cap socotelile de la iceput de an ale autoritatilor. Cu atit mai greu de crezut este ca acest lucru va fi posibil itr-o guvernare pedeserista, i care iceputul a fost dominat de promisiuni de protectie sociala. in plus, nu sunt luate i calcul influentele din privatizare, care pot induce efecte asupra bugetului statului si care vor aparea, fireste, i documentul rectificat i a doua parte a anului. Investitorii vor solicita restructurarea datoriilor catre bugete, vor beneficia, probabil, de stergerea penalitatilor si majorarilor de itirziere. intreprinderile prevazute a se privatiza i cadrul programului PSAL I au deja prevazut acest lucru, prin hotaririle de guvern emise. in aceste conditii, va fi imposibil de a aduce un buget la parametrii scontati, chiar si numai pe hirtie, i absenta unor retrageri de sume din capitolul prevazut pentru cheltuielile de capital ale unor ministere.
A