Momentul mult așteptat în care România va intra în grupul select al țărilor care au adoptat moneda europeană nu mai este chiar atât de departe. 

„Anul 2019 ar putea să fie ultimul an din faza de creştere a actualului ciclu economic. Trebuie să subliniez că este un posibil scenariu prudent de echilibru. Nu este scenariu perfect. Este criticabil, este amendabil şi este foarte posibil să nu aibă loc. 2019 este ultimul an de creştere, urmează 2020 şi 2021 ani de contracţie, cu menţiunea că trecerea de la faza de boom la faţa de contracţie nu va fi nici pe departe atât de agresivă precum a fost la ultima trecere, când am sărit de la +7% la -7% contracţie economică. Deci aici vom discuta de unu – două puncte procentuale. Iar apoi de abia în anul 2023 – 2024 – 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro”, a spus Florian Libocor, economistul șef al BRD, la o conferință de profil.   

Potrivit acestuia, cazul Bulgariei arată că decizia de a adopta moneda unică nu este este eminamente economică, ci mai mai degrabă eminamente politică. De asemenea, avem cazul Muntenegru, o ţară care nu este în UE, dar utilizează moneda unică. 

Florian Libocor a spus că, din punct de vedere al convergenţei reale, raportul PIB per capita arată că România, în perioada 2013 – 2017, a câştigat 9 puncte procentuale, de la 54% la 63%, pe când Bulgaria a câştigat doar 3 puncte. România se află la 63% din media UE şi are un plan ambiţios să ajungă la 70% din media UE. 

 

Te-ar putea interesa și: