De asemenea, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a lansat un nou instrument financiar, în 2016, respectiv warrants. Pe de altă parte, în acest an nu au fost listări ale companiilor de stat pe bursă, lucru aşteptat de către oficialii BVB şi investitori.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de valori Bucureşti a crescut în acest an cu 3,6% comparativ cu întregul an 2015, la peste 9,122 miliarde lei, reiese din datele BVB. În ceea ce priveşte sistemul alternativ de tranzacţionare, aici tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 128%, la 206,8 milioane lei.

Cele mai tranzacţionate companii au fost, în acest an, Banca Transilvania cu o valoare de 2,18 miliarde lei, urmată de Fondul Proprietatea cu 1,38 miliarde lei şi de Romgaz cu 871,9 milioane lei. Locurile 4 şi 5 sunt deţinute de OMV Petrom şi Electrica cu 501 miliaone lei, respectiv 488,2 milioane lei.

Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în acest an pe Bursa românească depăşeşte 11,1 miliarde lei, fiind realizate peste 950.000 de tranzacţii. Valoarea medie zilnică a fost de peste 44,9 milioane lei.

 

Un nou instrument pe bursă: warrants

În data de 7 iunie, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis şedinţa de tranzacţionare cu un nou instrument – warrant – emis de instituţii financiare şi care are la bază alte instrumente financiare sau active, de a căror evoluţie depinde, conform informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei.

"Când un investitor achiziţionează un warrant, instrumentul îi conferă acestuia dreptul (dar nu şi obligaţia) de a cumpăra sau de a vinde activul suport la un preţ prestabilit (denumit preţ de exercitare). Prin aceste caracteristici, warrant-urile sunt similare opţiunilor. De fapt, warrant-urile conţin elemente caracteristice opţiunilor, iar
investitorii ar putea crede ca sunt tranzacţionate prin proceduri specifice instrumentelor financiare derivate. În realitate însă, warrant-urile se tranzacţionează pe pieţele spot, la fel ca acţiunile (fără a se utiliza conturi în marjă sau a se emite apeluri în marjă). De obicei, warrant-urile se emit cu o anumită maturitate (scadenţă), de până la un an, dar există posibilitatea ca emitentul să stabilească maturităţi mai lungi", se arată în informaţiile transmise AGERPRES de BVB.

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a declarat că acestea sunt instrumente care oferă investitorilor dreptul la acţiuni la un preţ dat.

"Când un investitor cumpără acest instrument, automat are dreptul de a cumpăra o acţiune la un anumit preţ. Este practic o opţiune. Este un instrument foarte popular în pieţele dezvoltate. Warrant-urile vor fi lansate la Bursa de Valori Bucureşti, având drept bază acţiuni Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Societatea Energetică Electrica, Fondul Proprietatea, Petrom, Romgaz. Dacă mă aştept ca evoluţia preţului unei companii să crească şi cumpăr dreptul, cumpărând acest Warrant la un anumit preţ şi preţul acţiunii urcă, voi primi diferenţa dintre cele două preţuri, la maturitatea instrumentului. Scadenţele pentru următoarele produse vor fi decembrie 2016, iunie sau decembrie 2017, în funcţie de specificului activului de bază. Folosind un exemplu simplist, dacă cumpăr dreptul la 7 lei, iar preţul la maturitate este 9 lei, atunci voi primi numărul de Warrants înmulţit cu 2 lei", a explicat Sobolewski.

Titlurile de stat Fidelis Centenar, pe bursă

În data de 5 august, titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în cadrul programului 'Fidelis Centenar' au început să fie tranzacţionate. Momentul a fost marcat printr-o deschidere oficială a sedinţei de tranzacţionare la care au fost prezenţi, printre alţii, Dacian Cioloş, prim-ministrul României, Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

MFP a atras 735 milioane lei prin emisiunea de titluri de stat, de şapte ori mai mult faţă de oferta de 100 milioane lei anunţată iniţial. În cele trei săptămâni de ofertă, 20.185 de persoane fizice au cumpărat titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de anul trecut.

Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice a precizat că au fost circa trei subscrieri pe minut, echivalentul a 194 de subscrieri pe oră.

'Acest lucru demonstrează încrederea cetăţenilor în statul român şi faptul că era nevoie de un astfel de instrument de economisire în piaţă. Aşa cum am declarat încă de la început, întreaga cerere va fi onorată', a susţinut Dragu.

Din data de 5 august şi până în prezent au fost realizate tranzacţii de peste 5 milioane lei prin intermediul a 404 de operaţiuni. Preţul maxim a fost atins pe 12 septembrie, fiind de 102 lei/titlu.

 

Piaţa de capital românească, pe traiectoria către statutul de Piaţă Emergentă

Conform deciziei FTSE Russell, publicată pe 29 septembrie, piaţa de capital din România a fost inclusă pe lista ţărilor care prezintă un potenţial substanţial de a trece la statutul de piaţă emergentă într-un orizont de timp scurt sau mediu. În cazul României, actualizarea va depinde de progresele înregistrate în ceea ce priveşte lichiditatea pieţei şi prezenţa companiilor mari cu valori de tranzacţionare individuale semnificative.

Şeful Consiliului de Administraţie al BVB, Lucian Anghel, susţinea, la vremea respectivă, că 'includerea României în Watchlist şi implicit intrarea acesteia pe traseul cu destinaţia pieţelor emergente este unul dintre evenimentele definitorii şi importante din întreaga istorie a pieţei de capital din România'.

La rândul său, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei, atrăgea atenţia asupra faptului că există încă probleme semnificative care trebuie rezolvate şi spera ca 'ritmul acestui proces, în condiţiile în care BVB are de multe ori nevoie de cooperarea constructivă a altor instituţii' să fie unul rapid.

De asemenea, într-un inverviu acordat AGERPRES, acesta a spus că România are şansa să fie promovată de la categoria de piaţă de frontieră la una de "tranziţie" şi apoi în categoria pieţelor emergente odată cu listarea Hidroelectrica pe piaţa românească de capital.

Această listare nu s-a mai întâmplat în 2016…

Primul IPO privat pe bursă, după aproape un deceniu
Data de 21 decembrie a marcat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor MedLife cu simbolul 'M', după ce oferta a fost subscrisă.

V4C Eastern Europe Holding V Limited, International Finance Corporation (IFC), membră a Băncii Mondiale, acţionari ai MedLife, au anunţat pe 16 decembrie preţul final pentru oferta lansată, acesta fiind de 26 de lei pe acţiune.

Valoarea totală a ofertei este de 230 milioane lei, pentru 8,8 milioane de acţiuni, reprezentând 44% din numărul total. Preţul final de ofertă implică o capitalizare de piaţă a companiei de 522,4 milioane lei. Fondul de private equity V4C a vândut întreaga sa participaţie în companie reprezentând 36,25% din capitalul social, în timp ce IFC – 7,75%. Tranzacţionarea la bursă, sub simbolul M, se aşteaptă să înceapă pe 21 decembrie. Perioada de stabilizare pentru preţul acţiunilor se va încheia nu mai târziu de 20 ianuarie 2017.

Ca urmare a ofertei, acţionarii majoritari (familia Marcu) deţin 51% din capitalul social al MedLife şi IFC deţine cel puţin 5%. Familia Marcu şi IFC au fost de acord să ofere aranjamente obişnuite de interdicţie a înstrăinării acţiunilor pe o perioadă de 6 luni.

Conform documentului, în luna octombrie, Grupul a tras o sumă suplimentară de 1,6 milioane de euro din împrumutul sindicalizat pentru a finanţa achiziţia Centrului Medical Panduri. De asemenea, în noiembrie, a rambursat 2,1 milioane de euro reprezentând sume datorate şi dobânzile acumulate din împrumuturi şi contracte de leasing financiar. În aceeaşi lună, Grupul a tras 4 milioane de euro din împrumutul încheiat la 30 septembrie cu International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, din care 1,5 milioane de euro sunt disponibili în conturile bancare ale grupului.

În cadrul conferinţei debutului pe bursă, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, spunea că listarea MedLife reprezintă un moment istoric pentru piaţa de capital românească, iar în viitor ar putea exista mai multe IPO-uri.

"Este un moment istoric pentru piaţa de capital, pentru România. E o renaştere, aş putea spune, a acestei speranţe că antreprenori români în viitor vor putea avea acces la capital, vor putea să-şi dezvolte şi să-şi finanţeze afacerea sau, de ce nu, să achiziţioneze competitori căpătând masă critică şi astfel, în loc să fie pradă, să fie cei care au forţa să achiziţioneze, să consolideze, în loc să vină companii străine care să încerce să capete masă critică, au această şansă şi aici MedLife este acel deschizător de drum. Aş dori să mulţumesc acţionarilor care au avut încredere să listeze această companie şi care prin această tranzacţie au dat un exemplu. Sper că 's-a spart gheaţa' pentru IPO de companii private. Sper că în viitor vom vedea din ce în ce mai multe", a spus Anghel.

Ana Maria Mihăescu, chief resident representative al IFC pentru România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Moldova, Polonia şi Slovacia, a precizat că MedLife reprezintă un model de succes.

"Pentru IFC, MedLife este un model de succes a ceea ce înseamnă dezvoltarea medicinii reale, a serviciilor de sănătate. În contractele tip ale societăţilor financiare internaţionale ca şi ale fondurilor de private equity există un exit (ieşire n.r.) prin piaţa de capital. Acum 10 ani, când am semnat împrumutul şi participaţiunea de capital cu MedLife, când avocaţii noştri se uitau la clauza de exit se spunea că aceasta este teoretică, nu se va întâmpla. Sunt extrem de bucuroasă că lucrul pe care l-am prevăzut s-a întâmplat chiar mai devreme", a arătat Mihăescu.

La rândul său, Mircea Ursache, vicepreşedintele al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a precizat că foarte multe pachete ale companiilor de stat ar putea fi aduse pe bursă, anul viitor, clasa politică înţelegând că doar aşa se poate face ceva transparent în piaţă.

"Eu cred că pentru piaţa de capital a venit Moş Crăciun. Este finalul de an care a însemnat foarte mult pentru piaţa de capital românească. Comparativ cu deficitul de imagine pe care piaţa asigurărilor l-a dus, piaţa de capital românească a reuşit anul acesta câteva performanţe. Simpla includere a noastră în posibilitatea de a deveni o piaţă emergentă a însemnat extraordinar de mult. Astăzi a venit şi cadoul. Cadoul se cheamă MedLife. Pentru investitori, pentru alţi antreprenori privaţi care au stat în expectativă după nereuşita ultimei încercări cu Adeplast. Semnalul de astăzi este colosal. La asta se mai adaugă ceva. Se adaugă un semnal în perspectiva unui an care va aduce în piaţa de capital foarte multe pachete ale companiilor de stat. În sfârşit clasa politică românească a înţeles că nu ai cum să faci ceva mai transparent în piaţă decât prin bursă. Acesta este un semnal de însănătoşire a pieţei", menţiona Ursache.

Totodată, potrivit şefului ASF, Mişu Negriţoiu, tranzacţia MedLife reprezintă 'o nouă frontieră', ce demonstrează că piaţa începe să funcţioneze reaşezând echilibrele stat-privat.

Datele financiare ale Grupului MedLife arată că profitul net a scăzut cu 99,5% în primele nouă luni din acest an raportat la perioada similară din 2015, la 43.138 lei, conform datelor neauditate, reiese din informaţiile publicate pe 6 decembrie pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În primele nouă luni, Grupul a avut vânzări de peste 361,4 milioane de lei, în creştere cu 26,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, datoriile pe termen lung însumează peste 196,5 milioane de lei, în urcare cu 26,1%, în raport cu intervalul ianuarie – septembrie 2015. Agerpres

Te-ar putea interesa și: