Mutarea de la Moscova la Budapesta a sediului Băncii Internaţionale de Investiţii (International Investment Bank – IIB) şi decizia autorităţilor ungare de a acorda un statut de imunitate diplomatică personalului acestei bănci au provocat nemulţumirea unui grup de senatori democraţi americani, relatează joi agenţia Reuters.

Într-o scrisoare din 24 septembrie postată pe website-ul senatorului Dick Durbin, semnată de mai mulţi senatori, ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, este întrebat dacă serviciile secrete maghiare au cooperat cu cele americane în monitorizarea activităţilor IIB şi a personalului acesteia din Ungaria.

”Mai mulţi dintre noi v-am scris anterior despre apărarea valorilor democratice americane şi a intereselor de securitate în raporturile cu guvernul autocrat al lui Viktor Orban, a cărui simpatie faţă de Rusia şi acţiunile sale sunt un motiv de preocupare considerabilă”, se arată în scrisoare.

Respectivii senatori americani mai menţionează că sunt ”profund îngrijoraţi” de faptul că Ungaria a propus găzduirea băncii IIB, care este ”larg percepută ca o ramură a serviciilor secrete ruseşti şi al cărei preşedinte are vechi legături cu serviciile de informaţii ale Rusiei”. ”Relocarea IIB are implicaţii directe pentru SUA şi aliaţii din NATO”, mai susţin congresmenii semnatari ai scrisorii.

Într-un răspuns transmis agenţiei Reuters, banca a menţionat că ”nu va comenta asupra chestiunilor interne ale unei ţări nemembre” a acestei instituţii financiare, din care SUA nu fac parte, adăugând că statutul acordat de autorităţile ungare personalului său de la Budapesta (circa 50 de angajaţi internaţionali), inclusiv privilegii precum imunitatea diplomatică, este ”absolut identic cu acela acordat fiecărei bănci multilaterale de dezvoltare din lume”.

Un purtător de cuvânt al ambasadei SUA la Budapesta a declarat la rândul său că misiunea diplomatică ”nu comentează cu privire la corespondenţa dintre membri ai Congresului şi Departamentul de Stat”.

Banca Internationala de Investitii (IIB) este o instituţie financiară multilaterală, fondată în 1970 ca un FMI al blocului economic estic CAER. IIB are în prezent nouă membri: România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Rusia, Mongolia, Vietnam şi Cuba. Principalele direcţii în activităţile băncii sunt sprijinirea sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din statele membre prin creşterea accesului acestora la surse de finanţare durabile şi permanente, precum şi participarea la finanţarea proiectelor de infrastructură importante din punct de vedere social, după cum arată site-ul IIB.

Banca susţine că presa o prezintă adesea în mod eronat drept o bancă rusească, amintind că printre membrii ei se numără state membre NATO şi UE.

Odată cu dizolvarea URSS şi dezintegrarea lagărului socialist, banca şi-a pierdut, în mare măsură, fostul scop, de asemenea şi o parte dintre statele membre, stagnând timp de aproape două decenii. Cu toate acestea, ani de zile statele membre au discutat diferite opţiuni pentru reînnoirea activităţii băncii.

În anul 2012, s-a alăturat o nouă echipă managerială, căreia toţi participanţii IIB i-au oferit un mandat pentru a începe o reformă complexă. La cea de-a 98-a reuniune a Consiliului băncii a fost aprobată o strategie pe termen mediu. Sprijinirea IMM-urilor şi finanţarea proiectelor de infrastructură au fost stabilite ca vectori-cheie în activităţile IIB. Din septembrie 2012, preşedintele board-ului IIB este Nikolai Kosov, care are şi calitatea de membru al board-ului de directori al Camerei de Comerţ Ruso-Britanice.

IIB este un emitent constant al Bursei de Valori Bucureşti, unde a emis obligaţiuni corporative timp de patru ani la rând, începând din anul 2015.

Te-ar putea interesa și: