Universitatea Cluj și-a luat rămas bun printr-un mesaj transmis public, exprimând condoleanțe familiei și celor apropiați. Aurel Stoica a avut o carieră bogată în fotbalul românesc, evoluând pentru mai multe echipe importante. A jucat pentru Steaua București, Universitatea Cluj, FC Bihor, ASA Târgu Mureș și Târnăveni.

Fotbalul românesc este în doliu după moartea lui Aurel Stoica

Într-un interviu recent, fostul jucător vorbea despre problemele de sănătate cu care se confrunta, dar și despre ce a însemnat fotbalul în viața sa. El mărturisea că sportul i-a oferit respect, prieteni, oportunitatea de a antrena copii și de a-și construi o viață împlinită, alături de familie și realizări personale. Totuși, starea de sănătate devenise delicată, fiind nevoit să urmeze tratamente medicale.

Cariera sa a inclus și o perioadă tensionată la Steaua București. Aurel Stoica a stat doar șase luni în Ghencea, fiind alungat după un conflict cu Tudorel Stoica. Incidentul a avut loc în 1981, în timpul unui meci la Târgu Mureș, când cei doi s-au certat dur după câteva greșeli de joc. Relația dintre ei s-a rupt, iar Aurel Stoica a ajuns rapid pe banca de rezerve, deși inițial fusese titular într-o echipă puternică, alături de jucători precum Florin Marin, Sameș, Anghelini sau Iordache.

„Odihnește-te în pace, Aurel Stoica! Clubul nostru își ia rămas bun de la Aurel Stoica, fost jucător al Universității Cluj timp de cinci sezoane, între 1983 și 1988. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor apropiați”, a scris U Cluj pe pagina de Facebook.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Luna trecută, Aurel Stoica vorbea despre faptul că se confruntă cu probleme de sănătate, atunci când a fost întrebat despre ce a reprezentat fotbalul pentru el.

„În primul rând, plăcerea de a juca. Și acum aș juca, dacă m-ar ține sănătatea. Fotbalul a fost totul: familie, școală, prieteni. Prin fotbal am obținut respect peste tot. Am antrenat și copii, iar părinții lor încă mă sună să revin. Am realizat multe: am făcut facultate, am tot ce îmi trebuie, trei mașini, o familie frumoasă. E o împlinire. Sănătatea e mai delicată acum, dar sper să fie bine. Trebuie voință și încredere, și să reziste corpul la tratament”, povestea Aurel Stoica pentru cuvantul-liber.

Fostul fotbalist povestea că nici nu își dorea să ajungă la Steaua

Fostul fotbalist povestea că nici nu își dorea să ajungă la Steaua, însă a fost obligat de contextul militar al vremii. În vara lui 1981, pentru a nu face armata la Sighet, a acceptat transferul în Ghencea, dar după conflictul cu Tudorel Stoica a fost trimis la echipa de tineret. Ulterior a cerut să nu mai stea pe banca de rezerve și a mers la ASA Târgu Mureș, echipă militară, unde a evoluat în returul sezonului 1981-1982.

Din 1982 a fost legitimat la Universitatea Cluj, club pentru care a jucat până în 1997. În această perioadă a bifat 161 de meciuri, reușind goluri și pase decisive, devenind un nume respectat în fotbalul românesc.

„Am stat doar șase luni. Am avut un conflict cu Tudorel Stoica. Am jucat la Târgu Mureș cu Steaua și am pierdut mingea de câteva ori. M-a înjurat de familie, i-am răspuns la fel, iar de acolo relația s-a rupt. Aveam 22-23 de ani. Totuși, eram titular, într-o echipă bună: Tudorel Stoica, Florin Marin, Sameș, Anghelini, Iordache etc. Asta era în 1981.

Am jucat doar până prin etapa a șaptea sau a opta, apoi am rămas rezervă. Steaua formase o echipă puternică, dar turul l-am terminat pe locul 11, lucru rar pentru club. Eu nici nu voiam să merg la Steaua. Știam ce înseamnă acolo. Am fugit de două ori, dar au venit după mine. Până la urmă, au trimis doi generali, trebuia să fac armata. Mi-au spus: Ori vii la Steaua, ori faci armata la Sighet, unde nu se vede pușca de zăpadă.

N-am avut ce face, mi-am luat sacoșa și am mers la București, în vara lui 1981. După conflict, am jucat la tineret și am mers la Ion Alexandrescu, explicând că nu vreau să stau pe bancă. Înainte să plec la Steaua semnasem cu Universitatea Cluj, unde voiam să ajung. În returul campionatului 1981-1982 am venit la Târgu Mureș, la ASA, echipă militară, pentru că eram militar în termen.

Nu am stat în unitate, ci la hotel, dar am participat la antrenamente și cantonamente. ASA avea echipă bună atunci: Szabo, Fodor… Când s-a terminat campionatul, cei de la Cluj m-au chemat. Mai aveam 3-4 luni de armată, deci am făcut un an și patru luni, nu un an și două. Din 1982 până în 1997 am jucat acolo, 161 de meciuri, cu goluri și pase decisive”, relata Aurel Stoica.

Decesul lui Aurel Stoica a lăsat în urmă amintiri puternice pentru cei care l-au cunoscut pe teren și în afara lui. Universitatea Cluj, foști colegi și suporteri își exprimă regretul față de dispariția sa, la doar 67 de ani.