Intre domeniile desemnate pentru inceperea in acest an a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este inclusa si tematica „stiinta si cercetare”.
Imaginea acestui domeniu nu este, astazi, deloc optimista. Vechile structuri de cercetare-dezvoltare cu mari institute nationale la nivel de ramura si centrala industriala se afla intr-o fireasca involutie. Dintre cei peste 80.000 de cercetatori care isi desfasurau activitatea in aceste insitutii in urma cu zece ani, au mai ramas circa o zecime. Proportional s-a redus si finantarea de la buget.
Se pune totusi intrebarea: incotro se indreapta stiinta, cercetarea-dezvoltarea romaneasca?
Un raspuns la aceasta intrebare ne-a oferit recent academicianul Tudorel Postolache, care a prezentat in fata cercetatorilor din institutele Academiei Romane si din invatamantul superior componenta „Cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica” din cadrul Strategiei de dezvoltare pe termen mediu.
Naufragiati in era cunoasterii
Intre conditiile cerute pentru ca stiinta sa redevina motorul cresterii economice, dl academician a amintit necesitatea adoptarii unui model restructurant de dezvoltare (opus celui inertial, practicat timp de 140 de ani neincetat in Romania) si totodata consensual, respectiv strategia sa fie asumata de intreaga societate. Convergenta spre modelele comunitare va fi sprijinita printr-o finantare corespunzatoare, la nivel de 4% din PIB. Chiar daca participarea activa la proiectele de cercetare europene implica o mai buna sustinere publica, aceasta reprezinta una din sansele ultime de reviriment economic. Investitia in cercetare se poate dovedi, dupa parerea presedintelui Agentiei Nationale pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare, Lanyi Szabolcs, dintre cele mai rentabile, contribuind efectiv si substantial – cu zeci de procente – la accelerarea cresterii economice. Argumentele care pledeaza in acest sens sunt numeroase.
Marile progrese ale civilizatiei secolului XX fac ca, in prezent, societatea industriala sa lase locul societatii bazate pe cunoastere.
Noua era a cunoasterii care a explodat, potrivit unor autori, dupa 1990 opereaza reasezari de fond in sistemele de valori atat la nivel de societate, cat si la nivel de intreprindere. In noua era, cunoasterea, in sens larg, devine avutia de baza a societatii, dupa cum informatia si capabilitatea umana devin resursele esentiale ale intreprinderii.
Deja, in metodologia Bancii Mondiale, aprecierea avutiei nationale se face pe baza stocului de cunostinte ale unei natiuni. Astfel, Kuweitul este clasat printre primele tari din lume ca avutie nationala pe cap de locuitor, dar nu in primul rand datorita rezervelor sale de petrol, ci prin evaluarea ansamblului de cunostinte pe care-l presupune functionarea unui centru financiar off-shore important al lumii.
Si in modul de „producere a cunoasterii” au loc mutatii, el capatand caracter multidisciplinar, antrenand unitati specializate, de excelenta, integrate in retele. Un astfel de model de retea este Programul Cadru V de Cercetare Dezvoltare al UE, care antreneaza participanti din tarile membre si asociate.
Programul Cadru V, cu o durata de patru ani (1998-2002), desemneaza un ansamblu de programe de cercetare-dezvoltare-inovare, cu bugete, obiective, reguli de participare si software pentru intocmirea de proiecte.
El ofera un cadru pentru realizarea masei critice, sub aspect uman si financiar, pentru implementarea politicilor comunitare (standardizare, identificarea zonelor cu potential de dezvoltare, sustinerea zonelor de progres stiintific si tehnologic).
Sustinut de un buget de 15 miliarde euro, programul se adreseaza, prin cele 23 de domenii propuse (key actions), cercetatorilor din domenii variate, incepand cu dezvoltarea durabila, ecologica in agricultura, diferitele laturi ale societatii informationale (multimedia, retele, comert electronic etc.), cresterea competitivitatii industriei comunitare (inovatie de produs, procese si tehnologii), prezervarea energiei si mediului in sistemele de transporturi, habitat, surse de energie ieftine si curate. Sunt asteptate oferte de participare, sub forma de consortiu de proiect, avand minimum doua entitati de cercetare, din tarile membre sau asociate.
Parteneriatul in productie si cercetare capata in zilele noastre dimensiuni tot mai mari, sub diverse forme: centre tehnice regionale, subregionale, utilizarea in comun de laboratoare, instalatii, servicii, baze de date. Este tocmai ceea ce propune Programul Cadru V.
Strategia nu uita de cercetare
Si in cercetarea interna, nationala, legea parcurilor tehnologice aflata in Parlament (aprobata de Senat) va deschide noi perspective dezvoltarii cercetarii integrate, intr-un cadru eliberat de constangeri administrative, eventual cu facilitati similare zonelor libere.
In intampinarea noii ere, Strategia nationala de dezvoltare economica pe termen mediu stabileste ca obiective prioritare:
· dezvoltarea capacitatii de generare a cunostintelor stiintifice si tehnologice prin: sprijinirea formarii si dezvoltarii nucleelor, centrelor si retelelor de excelenta in domenii considerate prioritare; dezvoltarea resurselor de cercetare prin granturile Agentiei Nationale pentru Stiinta si Tehnologie MEN si Academiei Romane; imbunatatirea accesului la sursele de informare, a managementului proiectelor; participarea unitatilor de cercetare-dezvoltare la retele si programe internationale.
· dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic: birouri de legatura cu industria, marketing-promovare, facilitati informationale, asistenta stiintifica si tehnologica in implementarea inovatiei.
· dezvoltarea potentialului de cercetare-dezvoltare-inovare la nivelul firmelor: proiecte comune industrie-cercetare, scheme de cofinantare, introducerea sistemelor de management al calitatii recunoscute international.