UE vrea o piața unică a fondurilor de investiții: Un acces egal al statelor membre la finanțare

Uniunea Europeană caută soluții pentru piața unică a fondurilor de investiții și pentru acces egal al membrilor UE la finanțare din cele 19 mii de miliarde de euro ale acestor fonduri.

Cu toate că există un cadru comun pentru această piață unică, majoritatea statelor membre continuă să își impună propria legislație și impozitare, așa că 70% din fondurile de investiții rămân concentrate în doar 4 țări UE

În 1985, UE a introdus măsuri de eliminare a barierelor care împiedicau operarea fondurilor de investiții dincolo de frontierele interne din UE. De atunci, administratorii de fonduri cu domiciliul într-o țară din UE și-au putut comercializa fondurile către investitori de retail din întreaga UE, doar sub supravegherea autorităților din țara lor de domiciliu. În 2011, Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative a permis, de asemenea, comercializarea de fonduri speciale către investitorii profesioniști din întreaga UE. În același an, Uniunea Europeană a înființat o agenție, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, cu misiunea de a îmbunătăți protecția investitorilor și de a sprijini buna funcționare a piețelor financiare.

Fondurile de investiții joacă un rol esențial în uniunea piețelor europene de capital, ajutând investitorii să își aloce capitalul în mod eficient. Activele deținute de fondurile de investiții din întreaga UE se ridicau la aproape 19 mii de miliarde de euro în 2020. O pondere de circa 70 % din piața UE a fondurilor era în continuare concentrată în doar patru state membre: Luxemburg, Irlanda, Germania și Franța. Pentru a promova o industrie sănătoasă și productivă a fondurilor de investiții și pentru a proteja investitorii, UE a luat măsuri și a instituit un cadru de reglementare pentru fondurile de investiții care să asigure aplicarea unor norme similare în întreaga piață unică.

Deficiențele care limitează avantajele oferite de mediul de investiții din UE

„Se spera că o piață mai integrată a fondurilor de investiții va oferi întreprinderilor din UE surse de finanțare mai diversificate și că va furniza investitorilor o mai bună protecție și o gamă mai largă de opțiuni”, a declarat  Rimantas Šadžius, coordonatorul acestui Raport prezentat în Parlamentul European, luni, 21 februarie. „Or, există în continuare bariere transfrontaliere, standardele de supraveghere diferă în continuare de la un stat membru la altul și nu toate avantajele potențiale s-au materializat.”

Raportorii au constatat că o serie de deficiențe persistente încă limitează avantajele oferite de mediul de investiții din UE. Veritabilele activități de investiții transfrontaliere continuă să fie o raritate: în majoritatea statelor membre ale UE, fondurile de investiții sunt distribuite în principal pe piața lor națională. S-a constatat, de asemenea, că multe dintre beneficiile preconizate pentru investitori, cum ar fi comisioane mai mici și o mai mare posibilitate de alegere pentru investitori, nu s-au materializat încă: costurile continuă să fie ridicate și diferă semnificativ de la un stat membru la altul.

Persistă bariere la intrarea pe piață, ceea ce înseamnă că nu există deocamdată condiții de concurență echitabile. Auditorii observă și că anumite aspecte care afectează piața, cum ar fi impozitarea, cererea locală și modul în care administratorii de active aleg să își distribuie fondurile de investiții, nu pot fi abordate prin legislația UE.

Acțiunile UE au contribuit la creșterea transparenței fondurilor de investiții. Investitorii sunt mai bine informați decât în trecut cu privire la riscurile, la performanța și la costurile investițiilor. Cu toate acestea, este încă foarte dificil pentru investitori să compare fondurile disponibile în UE. Aceștia nu sunt încă protejați într-o măsură adecvată împotriva unor diverse probleme precum costuri nejustificate rezultate din practici opace de vânzare sau împotriva consultanței părtinitoare din partea intermediarilor financiari, care îi orientează către produse ce nu sunt adecvate nevoilor lor. Dezinformarea ecologică (greenwashing) reprezintă o problemă în acest context. Ratingul MSG pentru fondurile durabile din punct de vedere al mediului și social nu este în prezent reglementat și este susceptibil să fie utilizat în mod abuziv pentru a vinde produse care nu îndeplinesc standarde etice înalte.

Probleme legate de coerența și eficacitatea supravegherii fondurilor

Auditorii au identificat, de asemenea, probleme legate de coerența și eficacitatea supravegherii fondurilor. Agenția responsabilă a UE (ESMA) s-a străduit să promoveze convergența în materie de supraveghere, ceea ce a dus la o ușoară îmbunătățire a calității supravegherii și la reducerea divergențelor. Însă, având în vedere că, pentru a obține informații, ESMA se bazează pe bunăvoința autorităților naționale de supraveghere și pe disponibilitatea propriului consiliu al supraveghetorilor, datele de care dispune cu privire la măsura în care statele membre asigură un nivel echivalent de supraveghere sunt limitate. 

Auditul ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la caracterul adecvat al abordării legislative a Comisiei: legislația aplicabilă reglementării la nivel transfrontalier a fondurilor de investiții constă, în principal, în directive, acestea fiind acte legislative care impun statelor membre să pună în aplicare propriile versiuni ale normelor în funcție de propria interpretare și în funcție de propriile circumstanțe. Această practică a condus la diferențe semnificative în materie de reglementare între statele membre.

Raportorii Curții de Conturi Europeană au formulat o serie de recomandări în vederea îmbunătățirii situației, însă avertizează că, pentru realizarea unei adevărate piețe unice, simple revizuiri minore ale cadrului juridic nu vor fi suficiente.