Summitul european care s-a încheiat vineri, după două zile de întâlniri, a indicat frontiera sudică drept una dintre prioritățile politicii de vecinătate și securitate a Uniunii Europene. Decizia, puternic apărată de Spania, urmărește să redirecționeze o parte din atenția clubului comunitar european către Mediterana, concentrată în ultimii ani asupra granițelor sale de est și asupra fricțiunilor cu Rusia. Prim-ministrul Pedro Sánchez a apărat necesitatea ca “Cei 27 să privească din nou către Marea Mediterană”, arată Le Pais. 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat la finalul summitului că UE intenționează să îşi intensifice relațiile cu vecinii săi din sud (de la Maroc la Egipt, trecând prin Siria și Liban) și să stabilească o colaborare mult mai strânsă pe probleme precum “întărirea și reziliența economiei și a societăților”, pe lângă “păstrarea securității, înfruntarea provocării mobilității și migrației și oferirea unei perspective viitoare oamenilor care trăiesc pe ambele maluri ale Mediteranei”.

Pe problema apărării s-a concentrat o bună parte a zilei de vineri, în care s-a reafirmat voința de a promova autonomia europeană în acest domeniu și de a crește cheltuielile militare, dar menținând o strânsă colaborare cu NATO. O dovadă în acest sens a constituit-o intervenția secretarului general al Alianței Atlantice, Jens Stoltenberg, care a salutat “mesajul puternic al noii administrații Biden de a reconstrui alianțe, de a întări legătura transatlantică”.

Strategia europeană

Cei 27 au susținut aplicarea agendei propuse de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Josep Borrell, într-o comunicare privind vecinătatea sudică în care necesitatea revitalizării relației cu țărmul sudic al Mediteranei este descrisă drept un “imperativ strategic”. Planul comunitar intervine acum când, în 2020, s-au împlinit 25 de ani de la așa-numitul Proces de la Barcelona, una dintre încercările în mare parte nereușite de a consolida legăturile cu vecinătatea sudică a UE. Procesul s-a transformat în 2007 în Uniunea pentru Mediterana, o asociație multilaterală care a încercat să promoveze integrarea și coeziunea regională.

Strategia europeană reînnoită pleacă de la o perspectivă sumbră într-o regiune în care există conflicte latente, deplasări de populații, crize economice și sociale și ciocniri geopolitice între puteri. Problemele provocate în zonă de lipsa de securitate, de criza climatică și de mediu sau de fragilitatea statului de drept alimentează un exod care se soldează cu sute de morți și dispariții în fiecare an în Marea Mediterană. 

Capitolul migrație al planului oferă instituirea unui sistem eficient de gestionare a fluxurilor și a cererilor de azil, cu sprijinul specific pentru populațiile strămutate. Dar solicită în schimb o mai mare cooperare în țările de origine și de tranzit pentru întoarcerea persoanelor care au intrat ilegal pe teritoriul comunitar și nu au dreptul la azil. Ca stimulent, UE se asigură că va dezvolta căi legale de intrare cu un program de atragere a talentelor.

“Prea mulți oameni își riscă viața încercând să intre ilegal în UE, ceea ce alimentează o industrie a traficului infracțional și destabilizează comunitățile locale”, deplânge documentul lui Borrell, aprobat de Comisia Europeană la începutul acestei luni.

Pariul Bruxelles-ului este de a contracara aceste tendințe “stimulând o redresare socio-economică” la finanțarea căreia ar trebui să participe Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Cooperare și Dezvoltare, Banca Mondială și FMI.

Comisia Europeană se așteaptă să aloce 7.000 de milioane de euro de investiții zonei în noul cadru financiar multianual al UE (bugetele pentru 2021-2027), încă în așteptarea implementării. Bruxelles-ul estimează că acest lucru va permite mobilizarea a până la 30.000 de milioane în investiții publice și private.

De asemenea, Uniunea consideră că este esențial să se contribuie la pacificarea zonelor de conflict, în special în Siria, Libia sau la pacea din Orientul Mijlociu. Cooperarea, potrivit Bruxelles-ului, este, de asemenea, cheia pentru combaterea fenomenelor precum terorismul sau extremismul.