Atacul a avut loc în noaptea de 1 iunie și, potrivit surselor ucrainene, a vizat simultan cinci baze aeriene de importanță critică pentru triada nucleară a Federației Ruse. Cele mai multe surse occidentale tac, Kremlinul tace, iar datele despre pagube variază între 13 și 40 de aeronave distruse. În lipsa confirmărilor independente, rămâne un fapt cert: atacul a fost fără precedent prin amploare, distanță și rezultat operațional.

Drone, căsuțe de lemn și o operațiune numită „Pânza de păianjen”

Operațiunea, cunoscută sub numele „Pânza de păianjen”, a fost planificată pe parcursul a peste un an. Potrivit lui Pârlog, una dintre cele mai ingenioase componente ale acțiunii constă în disimularea dronelor kamikaze de tip nou, echipate cu inteligență artificială, în căsuțe de lemn aparent inofensive. Acestea au fost transportate mii de kilometri, în trailere cu numere de înmatriculare rusești, până în apropierea bazelor militare vizate.

„Au fost folosiți senzori umani – fie agenți ucraineni, fie trădători din interiorul Rusiei – care au confirmat în timp real că totul e în regulă. Comunicarea s-a făcut prin rețele criptate, bazate pe semnale discrete și foarte rare, după o logică de tip pânză de păianjen,” explică Pârlog.

Fostul ofițer de informații militare compară operațiunea cu o versiune modernizată a Calului Troian: „Căsuțele de lemn au fost troienii, iar dronele din interior, ‘soldații’ invizibili.” Unul dintre cei care au lăudat performanța a fost și amiralul James Stavridis, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa, care a vorbit despre „ingeniozitatea extraordinară” a planificatorilor ucraineni.

Triada nucleară, vulnerabilizată. Un nou Pearl Harbor?

Loviturile au vizat direct componente esențiale ale triadei nucleare ruse, în special bombardierele strategice capabile să transporte ogive nucleare. Patru dintre cele cinci baze atacate adăposteau astfel de aeronave, iar una dintre ele, în Murmansk, aproape de Arctica și flancul nordic al NATO.

Pârlog avertizează că acest atac poate fi văzut, în termeni strategici, ca „noul Pearl Harbor” pentru Rusia: „Este cea mai mare provocare de securitate la adresa strategilor militari ruși din ultimele decenii.”

Întrebat dacă e posibil ca atacul să fi fost realizat exclusiv de ucraineni, Pârlog a răspuns prudent: „Depinde de unde privești. Poate că nu știm cine a comandat, dar e clar că a fost un nivel de coordonare tehnologică, informațională și logistică greu de realizat fără sprijin occidental. Sau măcar fără tehnologie occidentală.”

Tăcerea Moscovei și lipsa reacțiilor occidentale: semn de confuzie?

La trei zile de la atac, niciun oficial rus de rang înalt nu a oferit o reacție oficială. Nici din partea SUA sau a liderilor NATO nu au venit reacții ferme. Doar premierul britanic a făcut o mențiune indirectă, anunțând un buget de 20 de miliarde de lire sterline pentru dezvoltarea de noi submarine de atac. Marea Britanie pare să se pregătească pentru un nou front: Oceanul Arctic.

„Tăcerea e un indicator în sine. Când Rusia nu reacționează, e fie în șoc, fie în reconstrucție strategică,” comentează Pârlog.

Pentru a aprofunda analiza generalului (r) Adriean Pârlog privind atacul Ucrainei asupra infrastructurii strategice ruse, vă invităm să urmăriți podcastul integral „Esențial”, realizat de Sorin Andreiana, redactor șef Revista Capital aici: