Rusia nu vrea pace

Pentru ucraineni, însă, totul este doar stratagemă: Putin nu a oferit condiții de pace, ci a emis cereri de predare necondiționată. Poate că a făcut schimb de prizonieri, dar a fost de acord să elibereze doar 10 dintre cei 20.000 de copii ucraineni răpiți și introduși ilegal în Rusia, în ciuda faptului că Kievul a pledat pentru returnarea imediată a celor 400 cei mai expuși riscului scrie EVZ

Adevăratul mesaj a lui Putin este transmis nu în palatele otomane aurite de pe Bosfor, ci prin bombele care cad cu o ferocitate din ce în ce mai mare asupra orașelor și tranșeelor afectate ale Ucrainei. Chiar înainte ca dronele ucrainene să distrugă cel puțin 10 dintre bombardierele strategice ruse în operațiunea Pânză de păianjen, forțele ruse declanșaseră unul dintre cele mai feroce atacuri aeriene ale războiului, un atac cu peste 400 de drone și desfășuraseră zeci de mii de soldați suplimentari la granița cu Ucraina (între 100.000 și 120.000), în apropiere orașelor Sumi și Harkov.

Verile din războiul de trei ani din Ucraina au înregistrat de obicei o creștere a luptelor. Contraofensiva eșuată a Ucrainei din 2023 și incursiunea sa eșuată în regiunea Kursk din Rusia în 2024 au început ambele în lunile mai calde, în timp ce cam în această perioadă, anul trecut, Moscova a lansat un atac surpriză în provincia Harkov din nordul Ucrainei.

Atacul asupra ”Lebedei albe” și a ”Ursului”

Sâmbătă, 31 mai, Rusia a atacat o bază de antrenament militar ucraineană și a ucis cel puțin 10 persoane – inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale – încheind o săptămână de bombardamente aeriene mortale asupra orașelor și localităților ucrainene. Între timp, Ucraina a lansat atacuri asupra mai multor baze din interiorul Rusiei și a declarat că au lovit peste 41 de aeronave (cifrele exacte nu se cunosc).

Statele Unite nu au fost informate despre operațiune, despre care agenția de presă Axios a relatat că era în lucru cu un an și jumătate înainte de a se întâmpla. Acesta este echivalentul ucrainean al atacului cu pagere din septembrie 2024 prin care Israelul a lichidat aproape în totalitate forțele active ale Hezbollahului.

E una dintre acele operațiuni de o temeritate nebună și de o ingeniozitate fără pereche care alcătuiesc istoria militară. Va fi predată în școlile militare, epoci de acum încolo. Această reușită a constituit o palmă peste fața Rusiei – dar care nu este și prima. La începutul războiului a fost crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse, scufundată în largul Odessei de două rachete fabricate în Ucraina.

Umilințe pentru Rusia

Apoi a urmat dubla lovitură asupra Podului Kerci, mândria lui Vladimir Putin, nestemata coroanei lui de carton și simbol al continuității pe care credea el că o întemeiază între Crimeea și Rusia. Iar anul trecut jumătate din flota lui Putin din Marea Neagră a fost distrusă. Cealaltă jumătate s-a retras umilită la Novorossiisk și în Marea Azov.

Tot în 2024 Ucraina a executat ofensiva din regiunea rusă Kursk. Întrebarea care se pune: va câștiga războiul Ucraina (bine-înțeles cu pierderi teritoriale)? O întrebare grea la fel ca și răspunsul. În schimb imediat după atacul bazelor aeriene comandantul Forțelor Aeriene Ruse a murit subit! Izbucnește oare o epurare internă în Rusia?

Campania „pânză de păianjen” a Ucrainei seamănă teroare adânc în Rusia, marcând un nou punct de cotitură în rezistența curajoasă împotriva invaziei și transmițând un mesaj înfiorător Moscovei? Un oficial de rang înalt din administrația de la Kiev a declarat pentru Kiev Post că cea mai mare problemă este că SUA s-au convins că Ucraina a pierdut acest război, iar toate evoluțiile ulterioare se bazează pe această presupunere.

Rusia, în șoc după atacu ucrainean

Oficialul a adăugat că SUA au început să acționeze ca și cum rolul lor ar fi fost să negocieze cele mai blânde condiții de predare posibile pentru Ucraina, iar apoi s-au simțit ofensate când Ucraina nu le-a mulțumit. Dar, bineînțeles, Ucraina nu a făcut acest lucru pentru că nu crede că a fost învinsă.

Revista Bloomberg a citat surse familiarizate cu situația, afirmând că atacul Ucrainei asupra bazelor de bombardamente strategice rusești de duminică după-amiază a șocat Moscova, semănând un sentiment amar de nesiguranță în rândul oficialilor Kremlinului cu privire la vulnerabilitatea forțelor lor nucleare.

Potrivit unuia dintre interlocutorii apropiați ai agenției cu Kremlinul, atacul a cauzat pierderea a aproximativ 10 aeronave de către forțele armate, care erau considerate în siguranță împotriva atacurilor, deoarece erau desfășurate adânc în teritoriul țării. Dintre acestea avionul Tu-160 („Blackjack”, sau „Lebăda Albă”, bombardier strategic) și Tu-95 („Ursul” în terminologia NATO, un avion strategic folosit la bombardarea Ucrainei și care poate transporta inclusiv încărcătură nucleară).

Care este forța nucleară rusă?

În total, Rusia folosește în prezent 55 de bombardiere strategice Tu-95 și Tu-160 cu o rază de acțiune de 10.000 de kilometri sau mai mult, precum și alte 60 de Tu-22M3 cu o rază de acțiune de până la 6.500 de kilometri și care sunt purtătoare de arme nucleare tactice. Drept urmare, armata ucraineană a neutralizat până la 10% din forța aeriană strategică nucleară a Rusiei. Cu toate acestea, operațiunea Kievului nu va reduce semnificativ capacitățile nucleare ale Rusiei.

Surse apropiate Kremlinului și Ministerului Apărării au declarat pentru Bloomberg că majoritatea focoaselor nucleare ale Rusiei sunt amplasate pe rachete terestre și maritime. La începutul anului 2020, se estima că Forțele Strategice de Rachete ale Federației Rusae aveau până la 320 de rachete desfășurate operațional, care puteau transporta până la 1181 de focoase nucleare.

Numărul real de focoase desfășurate este cel mai probabil mai mic, deoarece altfel Rusia ar fi depășit limita New START privind numărul total de focoase desfășurate. În ianuarie 2020, trupele de uscat ruse includeau 11 divizii de rachete. Am să vă dau doar două exemple: Avangard/UR-100NUTTH (SS-19 Mod 4) este un sistem care include un planor hipersonic.

Ce rachete are Rusia

Dezvoltarea acestui sistem, cunoscut inițial sub numele de Albatros, a fost proiectat de către Oficiul Național de Construcții de Mașini (NPO) în anii 1980. În anii 2000, programul a fost relansat. Primele două sisteme Avangard au fost implementate în decembrie 2019 cu divizia de rachete Dombarovsky.

Sistemul de rachete rutiere Topol (SS-25) a fost dezvoltat la Institutul de Tehnologie Termică din Moscova. Sistemul a fost implementat între 1985-1992. Racheta are trei trepte cu combustibil solid și poartă un singur focos. Rachetele au fost produse la Uzina de Construcții de Mașini Votkinsk.

Rachetele utilizate în prezent sunt aproape de sfârșitul duratei lor de viață și sunt retrase din serviciu. Din aceiași categorie fac parte și sistemele de rachete Topol-M (SS-27) și RS-24 care au fost dezvoltate la Institutul de Tehnologie Termică din Moscova. Topol-M există în două versiuni -cu baza în siloz și mobilă rutieră. Implementarea versiunii bazate pe siloz a început în 1997.

Programul Windows!

Progranul definește nu numai softul pentru computere ci și modalitatea de sinucidere prin aruncare pe geam, de la etaj, a generalilor ruși sau a politicienilor (Pavel Antov, fost membru al partidului Rusia Unită al lui Putin) și a oamenilor de afaceri (Ravil Maganov, președintele gigantului petrolier rus Lukoil). Generalul Serghei Kobîlas, comandantul forțelor aeriene ale Rusiei, a murit subit în circumstanțe misterioase când a căzut de la fereastra apartamentului său.

Acest eveniment nu numai că a provocat șoc în cadrul armatei ruse, dar a stârnit și suspiciuni de epurări interne în urma unor înfrângeri grele împotriva atacurilor surprinzătoare și precise ale Ucrainei. Anterior, în mai 2024, locotenentului general Kobîlas i s-a emis un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale CPI, sub acuzația de a dirija atacuri asupra infrastructurii civile a Ucrainei, uciderea a sute de civili și provocarea de pagube grave.

Această urmărire tot mai accentuată a adăugat presiune și tensiune asupra generalului rus, în contextul în care armata rusă a suferit numeroase înfrângeri umilitoare pe câmpul de luptă. Unele zvonuri sugerează chiar că a fost supus unei presiuni atât de mari încât starea sa mentală s-a prăbușit, ducând la acest eveniment tragic.

Guvernul din Rusia tace

Cu toate acestea, guvernul rus rămâne tăcut și nu a oferit nicio explicație oficială pentru cauza morții general locotenent Kobîlas. Generalul s-a născut pe 1 aprilie 1965, în Odessa, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană, și a avut o lungă carieră în aviația militară. Absolvent al Institutului de Aviație Militară din Ieisk, al Academiei Forțelor Aeriene „Gagarin” și al Academiei Statului Major General, Kobîlaş a fost implicat în conflictele armate din Cecenia, Georgia și Siria.

Serghei Kobîlaş a avut peste 1.700 de ore de zbor și a primit titlul de Erou al Federației Ruse după ce a fost doborât de două ori în timpul războiului din Georgia, în 2008. Între 2016 și 2024, a condus segmentul strategic al Forțelor Aeriene ruse.

Ofensiva de vară a lui Putin

Putin plănuiește o „ofensivă finală ucigașă” pentru a câștiga războiul din Ucraina.

Kremlinul are în vedere o ofensivă pe trei fronturi pentru a câștiga războiul, susține un nou raport al serviciilor de informații occidentale. Aceasta vine în contextul în care armata rusă se apropie de un milion de victime (în jur de 1200 militari pe zi) în impasul eșuat al invaziei și negocierilor de pace, care durează de trei ani.

Putin încă așteaptă o lovitură decisivă, deși inițial a spus că va câștiga războiul în câteva zile. El speră să schimbe situația în această vară, odată cu începerea unei noi ofensive, așteptate pe scară largă. Aproximativ 125.000 de soldați ruși se adună, se pare, de-a lungul frontierelor dintre orasele Sumi și Harkov, potrivit serviciilor de informații militare ale Ucrainei.

În ultimele două săptămâni, satele de frontieră au căzut în mâinile Rusiei, deoarece se crede că aceasta pregătește terenul pentru o posibilă invazie. Dar unii comandanți superiori din Ucraina cred că aceasta ar putea fi o șmecherie, iar Rusia se pregătește de fapt să atace mai la sud pentru a pătrunde mai departe în Donbas.

Pe unde va ataca Rusia

Rusia va ataca probabil prin Kramatorsk, Kostiantynivka și Pokrovsk, cele mai mari zone din regiunea Donețk pe care Ucraina încă le controlează. Putin controlează deja peste 99% din Luhansk, dar capturarea Donețkului i-ar consolida controlul asupra Donbasului. Aceasta ar putea aduce un sfârșit al războiului, deși unul la scară redusă.

Donbasul este o zonă industrială și minieră importantă, iar aproximativ 200.000 până la 300.000 de oameni încă locuiesc în patru orașe controlate de Ucraina. Planificatorii militari ai Moscovei vor evalua dacă vor să lupte prin orașe, așa cum au făcut-o în Bakhmut, sau să le încercuiască ocolind prin terenurile agricole.

Timp de mai bine de un an, forțele rusești au înregistrat câștiguri incrementale, dar glaciale, cucerind aproximativ 3884 kmp din teritoriul ucrainean în 2024 – echivalentul a 0,7% din suprafața totală a țării. Dar costul în sânge uman a fost enorm. Conform estimărilor ucrainene, Rusia a suferit 434.000 de victime anul trecut: aproximativ 270 de morți sau răniți pentru fiecare 2,5 kmp cuceriți.

Majoritatea Donbasului, deja sub ocupație

Luna trecută, forțele rusești au avansat în cel mai rapid ritm din noiembrie anul trecut, cucerind o medie de 14 kmp – dublu față de rata din aprilie, potrivit DeepState, un proiect ucrainean de informații open-source. Comandanții ruși speră acum la o ocupare mai bună, în special în Donbas – regiunea istoric vorbitoare de limbă rusă, centrală revendicărilor teritoriale ale Kremlinului.

Majoritatea provinciilor care alcătuiesc regiunea se află deja sub ocupație militară rusă, forțele lui Putin controlând 99% din Luhansk și aproximativ 77% din Donețk. Cucerirea orașelor neocupate rămase din Donețk și a zonelor industriale din centrul Donețkului este probabil principalul obiectiv al ofensivei. Analiștii se așteaptă ca Rusia să facă progrese, dar puțini cred că poate cuceri întreaga regiune.

Strategii sezoniere

Momentul ofensivei nu este o coincidență. Frunzișul de vară oferă o acoperire mai bună trupelor care avansează, în ciuda unor dezavantaje precum vizibilitatea sporită la praf și dificultățile de a ascunde mișcarea de camerele termice. Rusia deține în prezent avantajul pe câmpul de luptă, permițându-le comandanților săi să aleagă punctele focale pentru avans.

Mai important, Rusia a petrecut iarna consolidând efectivele de oameni, abordând deficiențele tehnice, rafinând tacticile, îmbunătățind comunicațiile pe câmpul de luptă și sporind letalitatea și manevrabilitatea dronelor sale de atac. Acum este pregătită să pună la încercare aceste îmbunătățiri.

O ofensivă tradițională a tancurilor este puțin probabilă. Având în vedere dominația războiului cu drone, astfel de tactici sunt depășite. Câmpul de luptă este transparent. Orice desfășurare la scară largă de blindate va fi distrusă relativ repede. Ruși au trecut la atacuri concentrate, cu unități mici, adesea de doar trei până la cinci oameni.

Rusia și-a crescut producția de armament

Asalturile de dimensiunea unei companii, de 50 până la 100 de oameni, aproape niciodată nu se vor mai întâmplă. În schimb, forțele rusești avansează cu motocicleta sau cu trăsura. Proviziile sunt uneori livrate către pozițiile din prima linie cu catârul. În urma invaziei la scară largă din 2022, Rusia a început să importe drone „kamikaze” Shahed din Iran și ulterior a obținut un contract de 1,3 miliard de USD pentru a produce propria versiune, Geran-2.

Cu ajutorul muncitoarelor din fabrici, în principal femei, atrase din Africa, Rusia și-a crescut producția de la 300 pe lună anul trecut la 100 pe zi anul acesta, o cifră pe care Zelenski spune că Moscova își propune să o tripleze. Pe lângă creșterea producției, Rusia a modernizat motorul rachetelor Geran-2, permițând altitudini de zbor mai mari, făcându-le mai greu de interceptat și permițând încărcături utile mai mari.

De la sfârșitul lunii mai, Rusia a lansat atacuri repetate cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, inclusiv Kiev, cu scopul de a copleși apărarea aeriană. Zeci de civili au fost uciși. Având în vedere aceste îmbunătățiri, astfel de atacuri în masă ar putea deveni mai frecvente, deoarece Rusia încearcă să submineze sprijinul popular pentru război. Analiștii avertizează că roiurile de rachete de ordinul sutelor ar putea fi iminente.

FPV-urile (First Person View) și conducerea lor prin fibră optică

Rusia și-a îmbunătățit, de asemenea, capacitățile dronelor cu rază scurtă de acțiune, desfășurând drone FPV cu fibră optică, imune la bruiaj. Utilizarea pe scară largă a dronelor FPV cu fibră optică permite rușilor să atace și să distrugă pozițiile fortificate de pe linia frontului mai eficient. Unitățile ucrainene raportează că aceste drone, legate de cabluri care se întind pe o distanță de până la 10-15 de kilometri, nu emit niciun semnal detectabil.

Doar rareori ucrainenii au reușit să le neutralizeze prin tăierea fizică a cablurilor. Soldații care se întorceau din incursiunea eșuată de la Kursk au remarcat că dronele rusești cu fibră optică au perturbat logistica, făcând poziția lor de nesuportat. Pentru a maximiza efectul letal, Rusia își stratifică atacurile – folosind drone, rachete de croazieră și balistice, care se deplasează la viteze și traiectorii variabile – pentru a satura, a deruta și, în cele din urmă, a copleși apărarea aeriană a Ucrainei.

Cu mai puține bombardiere cu rază lungă de acțiune operaționale, salvele de rachete de croazieră s-ar putea diminua, crescând șansele interceptoarelor ucrainene de a lovi viitoarele baraje. Ce fac dronele FPV? Hai să dăm un exemplu: sistemul HIMARS furnizat de SUA, evaluat la aproximativ 3,5 milioane de dolari și capabil de lovituri de precizie pe o rază de până la 80 de kilometri, a fost lovit la doar 10 kilometri de linia frontului de o astfel de dronă.

Unitatea rusă Rubicon

Unitatea de elită rusă ce redefinește războiul dronelor-unitatea Rubicon, înființată în octombrie 2024 la ordinul ministrului rus al Apărării Andrei Belousov, este vârful de lance al acestei schimbări tehnologice de pe câmpul de luptă ucranian. Operând în cel puțin șapte sectoare din estul Ucrainei, Rubicon servește drept poligon de testare pentru tactici avansate de război al dronelor, inclusiv ambuscade din mai multe unghiuri și utilizarea explozibililor cu drone îngropate.

În timpul ofensivei rusești de la Kursk, Rubicon și-a demonstrat eficiența prin paralizarea convoaielor ucrainene, creând „zone de anihilare” prin țintirea vehiculelor din față și din spate. Tactica lor, care a inclus utilizarea dronelor cu cablu de fibră optică, a contribuit la pierderea controlului ucrainean asupra mai multor poziții cheie și a determinat operatorii de drone ucraineni să denumească spațiul aerian de deasupra Kurskului „drumul morții”.

Unde va lovi ofensiva rusă?

O ocupare decisivă de teritoriu ucranian rămâne puțin probabilă, deși Putin pare încrezător că se pot face progrese semnificative pe mai multe fronturi. Într-adevăr, luptele s-au intensificat de-a lungul frontului Sumi din nord-estul Ucrainei. După ce au fost în mare parte împinse din regiunea Kursk a Rusiei în martie, forțele ucrainene se confruntă acum cu presiuni în vecinătatea orașului Sumi, unde Putin își propune să stabilească o zonă tampon pentru a preveni viitoare incursiuni pe teritoriul rus.

Aslatul se va da, în cel mai probabil caz, în opinia mea, la o intersecție cheie de drumuri și căi ferate, Kostiantinivka care este parte integrantă a „centurii de fortărețe” a Ucrainei din Donețk. Pierderea acesteia ar complica eforturile de reaprovizionare și ar putea plasa Kramatorsk – cel mai mare oraș neocupat din Donețk – în raza de acțiune a artileriei grele cu rachete rusești, o evoluție despre care ofițerii ucraineni avertizează că ar putea fi devastatoare.

Ce obiectiv are Rusia

Având în vedere obiectivul lui Putin de a ocupa întregul Donețk, Kostiantynivka este principala țintă inițială a ofensivei de vară a Rusiei. Unele surse militare ucrainene recunosc posibilitatea pierderii orașului, dar susțin că o astfel de pierdere nu ar fi catastrofală. Pe lângă tehnologia dronelor rușii mai au un avantaj: recrutarea militarilor. Rusia are capacitatea sa de a recruta noi soldați într-un ritm mult mai mare decât Ucraina.

Acest succes se reduce în mare măsură la stimulente financiare, voluntarilor li s-au oferit bonusuri la angajare de până la 20.000 dolari și câștiguri anuale potențiale de 65.000 USD – substanțial mai mari decât salariile medii civile. Strategia a dat roade. Forțele Rusiei din Ucraina au crescut de la 500.000 la 620.000 într-un an, în ciuda faptului că au suferit peste 400.000 de pierderi în 2024.

Răspunsul Ucrainei

Prin urmare, Ucraina se confruntă cu provocări formidabile în acest sezon de campanie. După ce a rezistat presiunilor occidentale de a recruta bărbați sub 25 de ani – o mișcare care ar fi profund nepopulară – guvernul lui Zelenski a lansat în schimb o „campanie 18-24”, oferind stimulente financiare și credite ipotecare cu dobândă zero pentru a atrage tineri voluntari.

O sursă apropiată Statului Major General spune că strategia se dovedește eficientă. Dar mai mulți analiști sugerează că recrutarea rămâne mult sub țintă. Există, de asemenea, anxietate cu privire la viitoarele livrări de arme occidentale. Este puțin probabil ca Donald Trump să reia sprijinul semnificativ, chiar dacă răbdarea sa cu Putin se va termina.

Europa începe să umple golul

Există cu siguranță puține perspective de repetare a generozității administrației Biden, care a făcut ca SUA să ofere Kievului aproape 64 miliarde de USD doar în asistență militară. Două forme vitale de asistență americană sunt acum puse la îndoială: cei mai eficienți interceptori de rachete antibalistice și schimbul de informații.

Nicio putere europeană nu se poate compara cu americanii în niciunul dintre cel două domenii. Chiar și așa, unii din Kiev cred că pagubele ar putea fi limitate dacă Trump permite Europei să cumpere arme americane și să le reexporte în Ucraina. Europa începe să umple golul – cel puțin ca amploare, dacă nu și ca sofisticare. Germania, care a furnizat deja sisteme de apărare aeriană Patriot, ajută acum Kievul să își refacă stocurile de interceptori în scădere.

Post Scriptum: nu totul este roz pentru Rusia!

Chiar și cu zidul său de apărarea antiaeriană, Ucraina rămâne în mare parte în defensivă. O contraofensivă este puțin probabilă, lăsând Kievul să ducă o campanie de uzură pentru a epuiza forțele Rusiei și a încetini avansul acestora. Dacă Ucraina poate trece peste vară și presupunând că nu există progrese diplomatice, Rusia se confruntă cu două constrângeri pe termen lung în ceea ce privește capacitatea sa de a susține războiul la acest nivel de intensitate.

Pe frontul militar, se confruntă cu o lipsă de echipamente blindate, unii analiști spunând că este aproape de a epuiza rezervele de tancuri din epoca sovietică. Potrivit firmei Rochan Consulting, care urmărește producția de apărare, Rusia a construit aproximativ 300 de tancuri noi în 2024 și a renovat aproximativ 1.300 de tancuri mai vechi. Dar a pierdut și 1.400 de tancuri principale de luptă anul trecut, potrivit Institutului de Studiul al Războiului de la Washngton.

Acest ritm de pierdere este nesustenabil. Deși Rusia poate avea până la 3.500 de tancuri în depozit, multe au fost canibalizate sau nu mai pot fi reparate. Tancurile sunt învechite; nu mai pot opera izolat pe câmpul de luptă de astăzi, dominat de drone, dar rămân esențiale pentru războiul interarme, cu condiția să fie echipate cu apărări electronice adecvate.

Economia din Rusia, în dificultate

O amenințare mai mare la adresa efortului de război al lui Putin ar putea rezida în economie. Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum 40% din cheltuielile guvernamentale. Trecerea la o economie de război, împreună cu sancțiunile, creează distorsiuni. Lipsa forței de muncă a împins salariile la creșterea cu 18% anul trecut.

Ratele dobânzilor au crescut la 21%, descurajând investițiile. Inflația este puternică. Prețul fructelor și legumelor a crescut cu 20% anul trecut, punând presiune pe gospodării.

„Acest model de creștere nu este sustenabil pe termen mediu”, a remarcat Banca Mondială în aprilie. Economia Rusiei nu este încă în pragul colapsului. Dar rușii de rând resimt presiunea. Sancțiuni mai dure, dacă sunt aprobate de Trump, combinate cu intensificarea atacurilor ucrainene cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice a Rusiei, ar putea accentua presiunea.

Deocamdată, Rusia are avantaj pe câmpul de luptă. Dar mașina sa de război este în dificultate – economic, industrial și demografic. Dacă Ucraina poate rezista în lunile următoare, presiunea ar putea începe să se schimbe – forțând potențial Rusia la masa negocierilor nu dintr-o poziție de forță, ci în condiții mai acceptabile pentru Kiev.