Trump ar fi încurajat Ucraina să lovească „inima Rusiei” dacă primește rachete cu rază lungă
O conversație telefonică recentă dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, relatată de Financial Times și confirmată de mai multe surse diplomatice, dezvăluie o schimbare radicală de poziție a liderului american față de conflictul din Ucraina. Trump l-ar fi întrebat pe președintele ucrainean, într-un apel din 4 iulie, dacă armata ucraineană ar putea ataca Moscova și Sankt Petersburg – semnalând, în premieră, deschiderea față de lovituri strategice adânc în interiorul Rusiei.
Potrivit surselor apropiate discuției, Trump a sugerat, pentru prima dată, că sprijinul militar american s-ar putea traduce inclusiv prin furnizarea de arme capabile să lovească ținte dincolo de linia frontului, în inima Rusiei, cu scopul de a forța Kremlinul la masa negocierilor.
„Volodimir, poți lovi Moscova? Dar Sankt Petersburg?”, l-ar fi întrebat Trump pe Zelenski, potrivit unor diplomați occidentali la curent cu apelul. Răspunsul lui Zelenski a venit prompt: „Absolut. Putem, dacă ne dați armele.”
Schimbul de replici survine într-un context tensionat, la doar o zi după un apel telefonic „dezamăgitor” între Trump și Vladimir Putin, potrivit surselor americane. Trump și-a exprimat ulterior nemulțumirea față de reticența Kremlinului de a negocia, reafirmând public: „Sunt foarte nemulțumit de președintele Putin, pentru că am crezut că vom avea un acord în urmă cu două luni.”
Arme pentru „a aduce războiul la ușa Moscovei”
Surse occidentale susțin că, după discuția cu Zelenski, lui Trump i-a fost prezentată la Roma o listă cu sisteme de armament cu rază lungă – inclusiv rachete Tomahawk și ATACMS, capabile să atingă adâncime strategică pe teritoriul rus. Lista ar putea ajunge la Kiev prin intermediul unor aliați europeni, pentru a evita blocajul din Congresul SUA privind asistența directă.
Totodată, Donald Trump a anunțat în Biroul Oval, în prezența secretarului general NATO Mark Rutte, că SUA vor furniza Ucrainei sisteme Patriot și rachete interceptoare, fără a menționa explicit alte tipuri de armament ofensiv. Reticențele persistă, însă, inclusiv în tabăra lui Trump, față de riscul ca Ucraina să folosească aceste arme pentru lovituri nelimitate pe teritoriul Rusiei.
Reacția Rusiei: „Un ultimatum teatral”
Kremlinul a răspuns prompt și sfidător la noile perspective. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat propunerea:
„Trump a dat un ultimatum teatral Kremlinului. Rusiei nu i-a păsat”, a scris acesta pe X (fostul Twitter).
Oficial, Moscova amenință de luni bune cu represalii împotriva statelor care permit utilizarea armelor lor pe teritoriul rus, iar recent și-a actualizat doctrina nucleară, coborând pragul pentru un atac preventiv, inclusiv împotriva SUA, Marii Britanii sau Franței – dacă acestea permit Ucrainei să atace cu rachete precum ATACMS sau Storm Shadow.
Operațiunile Ucrainei, din ce în ce mai îndrăznețe
Chiar dacă restricțiile occidentale privind utilizarea armamentului în Rusia par să se relaxeze, Kievul s-a bazat până acum mai ales pe drone de producție proprie pentru a atinge ținte strategice, inclusiv recentul atac masiv asupra flotei de bombardiere ruse, în cadrul Operațiunii „Pânza de păianjen”.
Contextul escaladării armate coincide cu lipsa unor perspective clare de negociere între Moscova și Kiev. Casa Albă și Administrația Prezidențială de la Kiev nu au comentat public discuțiile, însă sursele diplomatice vorbesc despre o posibilă mutare de paradigmă, cu potențiale implicații majore pentru securitatea europeană și globală.
Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor trece de la retorică la fapte și vor aproba, fie și indirect, livrarea de arme ce pot atinge capitala Rusiei. O astfel de decizie ar reprezenta cea mai riscantă extindere a războiului din Ucraina de la debutul invaziei rusești încoace.
