Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), principalul reprezentant al opțiunii pro-europene, abordează aceste alegeri dintr-o poziție paradoxală. După patru ani de guvernare, partidul condus de Maia Sandu prezintă un bilanț mixt care reflectă complexitatea guvernării în contextul geopolitic actual.

Pe dimensiunea politicii externe, PAS poate revendica succese notabile: consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, obținerea statutului de candidat la aderarea la UE și menținerea unui curs ferm pro-occidental în contextul războiului din Ucraina. Aceste realizări au poziționat Moldova pe harta europeană ca un partener credibil și au deschis perspective concrete de integrare.

Însă pe plan intern, imaginea partidului s-a erodat considerabil. Eșecurile în reforma justiției, unde progresele au fost mai lente decât se aștepta, și problemele de dezvoltare economică au generat dezamăgire în rândul electoratului. Criza energetică, inflația și migrația masivă a forței de muncă au afectat încrederea cetățenilor în capacitatea PAS de a oferi soluții concrete la problemele zilnice.

Fragmentarea și slăbiciunea celorlalte forțe pro-europene

Spectrul politic pro-european se caracterizează printr-o fragmentare pronunțată. Partidele mai mici cu orientare europeană nu reușesc să depășească pragul electoral, ceea ce concentrează întreaga responsabilitate pe umerii PAS. Această situație creează o vulnerabilitate structurală pentru întregul segment pro-european.

Există riscul real ca PAS să nu obțină o majoritate parlamentară confortabilă, fiind nevoit să se bazeze pe efectul votului util și pe diaspora. Însă dezamăgirea crescândă față de performanțele de guvernare ale PAS poate reduce considerabil acest vot strategic, punând sub semnul întrebării capacitatea partidului de a forma un guvern stabil.

Mobilizarea unionistă și provocările sale

Platforma Reîntregirii Naționale – între ideal și realitate

Pe segmentul de dreapta al spectrului pro-european, s-a format Platforma Reîntregirii Naționale, un proiect ambițios de unificare a forțelor unioniste. Această inițiativă recunoaște că votul unionist, care constituie aproximativ 30% din electorat, reprezintă o rezervă importantă pentru opțiunea pro-europeană.

Platforma își propune să mobilizeze electoratul dezamăgit de PAS, inclusiv pe motivul politicilor identitare românești ale partidului, care sunt considerate insuficiente de către segmentul unionist. Un proiect electoral unionist viabil ar putea reprezenta o alternativă credibilă pentru alegătorii pro-europeni nemulțumiți de PAS.

Însă proiectul se confruntă cu limitări majore. Se bazează preponderent pe entuziasmul unui grup de intelectuali, fără o susținere financiară și politică solidă. Fără o infrastructură organizatorică robustă și resurse adecvate, șansele de succes electoral rămân incerte.

Mobilizarea masivă a segmentului pro-rus

Blocul „Victoria” – instrumentul oligarhului Șor

Pe segmentul pro-rus se observă o mobilizare politică masivă și bine orchestrată. Blocul electoral „Victoria”, ale cărui documente au fost deja înaintate la Comisia Electorală Centrală, reprezintă o coaliție a partidelor afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, acuzat de acapararea miliardului din sistemul bancar moldovenesc.

Acest bloc promovează deschis intrarea Republicii Moldova într-o uniune statală cu Rusia, reprezentând o opțiune radicală de reorientare geopolitică. Deși controversată, această poziție rezonează cu o parte a electoratului nostalgic după perioada sovietică sau nemulțumit de cursul actual al țării.

Alianța comuniștilor și socialiștilor

Se conturează cert formarea blocului comuniștilor și socialiștilor, la care aderă partide mai mici pro-ruse. Această alianță are potențialul de a acumula procentul cel mai mare pe segmentul de stânga, beneficiind de experiența organizatorică și bazele electorale solide ale acestor formațiuni politice.

Blocul comunist-socialist reprezintă o forță politică matură, cu o ideologie coerentă și o capacitate dovedită de mobilizare electorală. Nostalgia pentru perioada sovietică și critica cursului pro-occidental constituie pilonii fundamentali ai acestei alianțe.

Blocul „Alternativa” – europenismul simulat

Tot pe acest segment se plasează blocul „Alternativa” al primarului general al Chișinăului, Ion Ceban, care adoptă o retorică aparent pro-europeană. Această strategie încearcă să capteze voturile alegătorilor pro-europeni dezamăgiți de PAS, oferindu-le o alternativă care păstrează discursul european.

Însă declararea lui Ion Ceban drept persona non grata în România și Uniunea Europeană a dezavuat complet pretențiile la europenism ale acestui bloc. Această decizie a autorităților europene demonstrează că blocul „Alternativa” este perceput ca fiind, în realitate, pro-rus, în ciuda retoricii sale oficiale.

Paradoxul mobilizării electorale

Fragmentarea pro-europeană versus consolidarea pro-rusă

Fiecare din blocurile electorale pro-ruse trece cu certitudine pragul electoral, garantând astfel o mobilizare maximă a acestui segment. Această situație contrastează puternic cu fragmentarea segmentului pro-european, unde doar PAS pare să aibă șanse reale de reprezentare parlamentară.

Deși aproximativ 60% din alegători în Republica Moldova susțin opțiunea europeană, rezultatul final depinde crucial de mobilizarea electorală pe ambele segmente. Deocamdată, segmentul pro-rus se prezintă cu un nivel de mobilizare maximă, pe când pro-europenii cedează la acest capitol fundamental.

Incertitudinea rezultatului electoral

Această dinamică face ca rezultatul alegerilor să devină incert. Dacă situația actuală se menține, PAS riscă să nu obțină majoritate parlamentară, sau să obțină o majoritate la limită, fără o susținere parlamentară solidă pentru implementarea reformelor necesare.

O astfel de perspectivă îngrijorătoare ar putea bloca procesul de integrare europeană și ar oferi forțelor pro-ruse oportunitatea de a influența decisiv agenda politică a țării.

Analiza cauzelor structurale

Politica identitară deficitară a PAS

Perspectiva îngrijorătoare pentru segmentul pro-european este, în mare măsură, rezultatul politicii moldoveniste promovate de PAS. Într-un paradox tragic, partidul care a preluat puterea cu promisiunea modernizării și integrării europene nu a fost capabil în patru ani de guvernare să formeze în Republica Moldova o majoritate determinantă de susținători ai cursului european.

PAS a adoptat o abordare prudentă față de chestiunea identitară, evitând să promoveze activ identitatea românească în favoarea unei identități moldovenești distincte. Această strategie, deși înțeleasă din perspectiva calculului electoral pe termen scurt, s-a dovedit contraproductivă pe termen lung.

Corelația între identitate și orientarea geopolitică

O analiză aprofundată a comportamentului electoral moldovenesc relevă o corelație directă între identitatea etnică și orientarea geopolitică. Practic toți cetățenii Republicii Moldova cu identitate românească sunt pro-europeni convinși. Antieuropenismul este caracteristic preponderent pentru zona moldovenistă a societății, care vede în integrarea europeană o amenințare la adresa identității și tradițiilor locale.

Dominația europenismului în Republica Moldova depinde direct de extinderea identității românești în societate. Însă anume pe această dimensiune crucială, PAS a înregistrat politici deficitare, ratând oportunitatea de a consolida fundamentele identitare ale opțiunii pro-europene.

Riscurile pentru viitorul european al țării

Vulnerabilitatea cursului pro-european

Din cauza neglijării zonei identitare românești în societatea moldovenească, persistă riscul real al inversării cursului european la alegeri. Acest risc nu este doar teoretic, ci se manifestă concret prin mobilizarea superioară a segmentului pro-rus și fragmentarea forțelor pro-europene.

Paradoxul tragic constă în faptul că, deși majoritatea cetățenilor susțin integrarea europeană, această majoritate nu se traduce automat în succese electorale din cauza mobilizării diferențiate și a strategiilor politice inadecvate.

Consecințele unei eventuale victorii pro-ruse

O victorie a forțelor pro-ruse ar însemna nu doar oprirea procesului de integrare europeană, ci și o potențială reorientare a țării spre sfera de influență rusă. În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice actuale, o astfel de evoluție ar avea consecințe dramatice pentru securitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.

Ultimul test de rezistență pentru parcursul european al Chișinăului

Alegerile din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova reprezentă mult mai mult decât o simplă competiție electorală. Ele constituie un moment decisiv în care se va determina viitorul geopolitic al țării și soarta integrării europene.

Paradoxul fundamental al acestor alegeri constă în faptul că, deși majoritatea cetățenilor susțin opțiunea europeană, segmentul pro-rus se prezintă mai bine organizat și mobilizat. Această situație rezultă din politicile identitare deficitare ale PAS și din fragmentarea forțelor pro-europene.

Pentru ca opțiunea pro-europeană să își mențină dominația, este nevoie de o mobilizare urgentă a întregului segment, de depășirea fragmentării și de o abordare mai curajoasă a chestiunii identitare românești. Fără aceste ajustări strategice, riscul inversării cursului european devine tot mai real.

Rezultatul acestor alegeri nu va influența doar viitorul Republicii Moldova, ci va avea repercusiuni asupra întregii arhitecturi de securitate din Europa de Est. De aceea, scrutinul din septembrie 2025 merită atenția și implicarea întregii comunități internaționale interesate de stabilitatea și dezvoltarea democratică a regiunii.