Scăderea TVA de la 24% la 9%, de la 1 iunie, este un şoc pozitiv de amploare pentru economie, cel mai mare de la introducerea cotei unice de impozitare. Deocamdată, aşteptarea generală, confirmată de sondaje de opinie, este ca preţurile să fie mai mici, 87% dintre cei intervievaţi de CSCI susţinând acest lucru. Aceeaşi cercetare arată şi o percepţie negativă, 40% fiind convinşi că guvernul va majora alte taxe pentru a alimenta golul bugetar lăsat de reducerea TVA.

De altfel, mesajele din spaţiul public au mers doar în aceste direcţii – urgenţa scăderii preţurilor şi reducerea veniturilor bugetare -, în timp ce vocile analiştilor care vorbesc despre impulsul pe care îl dă relaxarea fiscală economiei s-au auzit în surdină.

 

Bugetul în pericol?

 

Imediat după ce guvernul a anunţat că va reduce TVA, foarte mulţi au contestat-o pe motiv că va reduce veniturile bugetului. Preşedintele Klaus Iohannis, care în programul său electoral spunea că nivelul foarte mare al TVA este o invitaţie la fraudă, opoziţia politică, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au arătat că nu este o decizie sustenabilă. Suma pe care statul nu o mai colectează din TVA ar fi prea mare şi ar pune în pericol deficitul. Însă, economiştii spun că scăderea TVA nu are un efect mecanic nici asupra preţurilor, nici asupra bugetului. Bugetul nu are doar venituri, ci şi cheltuieli, iar statul poate să aloce mai puţine resurse şi să se chivernisească mai bine. Deja, în execuţia bugetului pentru primele patru luni se înregistrează excedent de șase miliarde lei, provenit atât din încasări mai mari din taxe, cât şi din rambursări mai mici de TVA şi cheltuieli în scădere.

Din păcate, guvernul a tăiat din cheltuielile de investiţii care au ajuns la un minim record, situându-se la jumătate ca pondere în PIB, faţă de aceleaşi perioade din 2013 şi 2012. Având în vedere că, pentru tot anul, sunt programate investiţii de 40 miliarde lei şi s-au cheltuit în patru luni doar 5,3 miliarde lei, adică 13%, reiese că executivul  a ales aceeaşi strategie ca în 2014, când nu a fost în stare să realizeze investiţiile sau a renunţat la ele pentru pentru cheltuieli sociale şi atingerea ţintei de deficit.

 

Lupta cu evaziunea

 

În acelaşi timp, impulsionată şi de relaxarea fiscală, creşterea economiei poate aduce mai mulţi bani bugetului. Guvernul a estimat că va încasa un miliard în plus, în a doua jumătate  a anului, datorită creşterii PIB. A doua sursă de alimentare a bugetului este combaterea evaziunii fiscale.

Sumele pe care executivul crede că le va colecta în plus sunt foarte mari: 5,5 miliarde în al doilea semestru din 2015 şi 14 miliarde lei, anul viitor. Chiar dacă în sine combaterea evaziunii ar fi binevenită, modul în care autorităţile o pun în practică este controversat. În loc să acopere golul din buget cu majorări de taxe, aşa cum se tem, legitim, cetăţenii, de această dată, guvernul mizează pe bani în plus datorită acţiunilor ANAF. „Consiliul fiscal a susținut în numeroase rânduri că este imposibil de cuantificat ex-ante dimensiunea veniturilor suplimentare generate de reducerea evaziunii fiscale, fiind totodată întru totul de acord cu ideea includerii ex post a veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării în construcția bugetară ca sursă de compensare a reducerilor de taxe și impozite, dar doar după ce cuantumul acestora ar putea fi evaluat cu un grad ridicat de încredere și ar exista suficiente indicii ale apariției unui trend cel puțin pe termen mediu în reducerea evaziunii fiscale – ceea ce ar echivala cu un caracter de permanență al acestor venituri“, consideră instituţia în opinia sa privind scăderea TVA.

 

Afaceri speriate de ANAF

 

Pe lângă impactul măsurilor antievaziune asupra bugetului, aceste măsuri pot afecta activitatea economică.

Micşorarea poverii fiscale nu se va transmite în economie dacă autorităţile fiscale vor continua să fie agresive cu bunii platnici. Campania Antifraudei împotriva micilor antreprenori, soldată cu închideri de magazine şi restaurante, s-a dovedit toxică. În cele din urmă,  legislaţia a fost modificată, astfel încât să nu poată fi suspendată activitatea de la prima abatere, guvernul recunoscându-şi implicit abordarea greşită, în timp ce firmele au început să câştige în instanţe împotriva ANAF.

Impozitarea bacşişului, care a fost retrasă deocamdată declarativ, controalele făcute PFA şi profesiilor libere, de asemenea anulate, ulterior, de guvern printr-un proiect de lege, trimis parlamentului, blocarea firmelor care vor să se înregistreze ca plătitoare de TVA fac parte dintr-o strategie de forţă, excesivă, ale căror efecte pe termen mai lung se pot răsfrânge în economie.

„Evaziunea fiscală creează competiţie neloială, plasându-i în dezavantaj pe contribuabilii care se conformează. Cu toate acestea, inspecţiile fiscale nu sunt întotdeauna concentrate în direcţia corectă astfel încât să îmbunătăţească gradul de colectare a impozitelor la bugetul statului, iar evaziunea fiscală care afectează atât impozitele directe, cât şi pe cele indirecte, continuă să reprezinte o problemă.

Consecinţele imediate vor fi reducerea investiţiilor străine directe în România, cu riscul ca până şi investitorii deja existenţi pe piaţa autohtonă să îşi reducă investiţiile sau chiar să părăsească România“, arată Consiliul Investitorilor Străini.

Acţiunile fiscului sunt posibile pentru că legislaţia are reglementări neclare, interpretabile sau excesive care viciază mediul de business şi împiedică plata corectă a taxelor. Un sondaj dat publicităţii de ANAF arată că atât contribuabilii, cât şi funcţionarii instituţiei cred, majoritar, că legislaţia, procedurile şi presiunea fiscală sunt principalele obstacole în calea celor care vor să se conformeze voluntar. În ultimele luni, haosul a domnit în fiscalitate. Ordonanţe de urgenţă au fost date şi retrase peste noapte, modificările au venit pe bandă rulantă, îndreptând chiar şi acte publicate deja în Monitorul Oficial.

 

Populismul compromite TVA redus

 

Reducerea TVA nu poate fi privită decât în ansamblul reglementărilor guvernamentale, ale acţiunilor ANAF şi tendinţei economiei. Echivalarea acestei măsuri cu preţuri mai mici nu este doar simplistă, dar şi nocivă pentru că efectele pe termen lung care se pot resimţi, prin extinderea afacerilor, crearea de locuri de muncă şi venituri mai mari pot fi compromise de populismul politicienilor care, de la vârful instituţiilor, se războiesc cu antreprenorii pentru că nu le cresc popularitatea, micşorând preţurile, şi nu le aduc bani mai mulţi la buget ca să aibă bani de cheltuit sau de risipit.

„Într-o primă fază, producătorii şi comercianții vor resimți povara tranziției de la cota standard de TVA de 24% la cea redusă de 9%. Având în vedere volumul produselor subiect al extinderii cotei reduse de 9% TVA, răspunderea și costurile producătorilor și/sau comercianților în vederea păstrării unei evidențe clare și a reprezentării conforme a acestora vor crește exponențial“, explică Ancuţa Stroescu, Tax Assistant Manager NNDKP.

 

Probleme contabile în aplicarea cotei de 9%

 

Nici în cazul TVA de 9% la alimente guvernanţii nu se dezmint. Cadrul legislativ trebuie să fie completat de norme de aplicare, necesare pentru înregistrarea contabilă.

Hotărârea de aprobare a normelor a apărut cu două zile înainte de intrarea în vigoare a taxei micşorate. Din acest motiv, autorităţile nu au luat în calcul că pot apărea situații în care prevederile legale existente să nu ofere suficiente clarificări şi să apară probleme. „A fost introdusă o măsură ce va îngreuna tranzacţiile între companii. Mai exact, dacă livrarea de anumite produse ce pot avea utilizări atât în alimentaţie, cât şi în alte scopuri se face către alţi distribuitori şi nu direct către populaţie ori către unităţi care distribuie apoi direct către populaţie, atunci pe lanţ ar trebui să se aplice TVA 24% şi nu 9%. Astfel, producătorii şi importatorii, dacă nu vând direct prin magazine proprii ori către lanțurile de magazine, ar trebui să aplice TVA 24% pentru o parte dintre produsele pentru care, în mod normal, s-ar aplica TVA 9%. În cazul în care cel către care au făcut această vânzare ori o altă persoană din lanţul de distribuţie este un neplătitor de TVA, implicit acest 24% s-ar reflecta în costul de achiziţie şi, evident, în prețul final de vânzare a produsului către consumator. Mai mult, importatorii ar trebui să ştie încă de la achiziţie dacă aceste produse vor fi vândute cu TVA 9%, dând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere la data importului. În cazul în care totuşi aceştia vând stocul respectiv către un distribuitor, vor trebui să achite la vamă diferenţa de TVA precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente“, explică Eugenia Ion, tax consultant, Contexpert, arătând că, de la teoria economică la practică situaţia se complică.

 

Scăzând acest nivel de TVA, media la nivel naţional va fi de 17,5%. Partea de evaziune fiscală scade, pentru că mulţi din cei care azi se dedau la astfel de fapte renunţă pentru că n-au de ce să-şi creeze probleme pentru un TVA mult mai mic.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor

 

Transmisia modificării TVA la nivelul preţurilor depinde de conjunctura economică și de vizibilitatea produselor afectate. Dacă ai supraofertă, orice ar face negustorii, reducerea TVA, prin pârghiile pieţei, duce preţurile în jos.

Mugur isărescu, guvernatorul BNR

 

Vom avea grijă cu toate instituţiile statului în limite legale să se întâmple acest lucru (scăderea preţurilor – n.red.). O să fim atenţi după 1 iunie şi vom folosi toate pârghiile legale în acest sens.

Victor Ponta, premier

 

 

Reducerea TVA va imprima o tendință de ieftinire a prețurilor, dar această ieftinire va fi frânată de creșterea cererii pentru toate bunurile din economie datorită surplusului de bani rămas la cumpărătorii de alimente.

Bogdan Glăvan, profesor de economie

 

 

Şansele ca scăderea TVA să se vadă în preţuri este foarte mare, important este în ce măsură. La un calcul matematic, dacă se transmite 100%, ar însemna o reducere de 12%. Presupunerea mea este că ar putea fi o transmisie de 50-60%.

Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal

 

 

Codul fiscal, si mai ales o relaxare fiscală care implică reduceri de taxe nu trebuie interpretată contabil şi evaluata relativ la finanţele publice.

Florin Cîţu, analist economic

Te-ar putea interesa și: