Turcia contestă un proiect NATO care implică România și Bulgaria. Ankara încearcă să schimbe traseul unei rețele strategice de conducte

Subiect de dispută în cadrul NATO, iar România se află printre statele implicate direct. Turcia încearcă să obțină modificarea unui proiect strategic privind dezvoltarea unei rețele de conducte de combustibil pe flancul estic al Alianței, promovând o variantă alternativă care ar ocoli rolul important atribuit Greciei în planurile actuale.

Miza este una majoră. Proiectul face parte din strategia NATO de consolidare a capacității logistice și de aprovizionare cu combustibil în cazul unui conflict de amploare pe flancul estic al Alianței.

NATO pregătește o rețea strategică de conducte care să ajungă în România și Bulgaria

Potrivit informațiilor publicate de presa elenă, NATO lucrează de mai mulți ani la extinderea sistemului de conducte de combustibil al Alianței, cunoscut sub numele de NATO Pipeline System. Proiectul a fost accelerat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și urmărește întărirea capacităților logistice ale statelor de pe flancul estic.

Planul prevede crearea unui nou Sistem Est-European de Conducte (Eastern European Pipeline System – EEPS), care ar urma să asigure alimentarea cu combustibil a mai multor state membre NATO din regiune, inclusiv România și Bulgaria.

În prezent, rețeaua NATO de conducte are aproape 11.000 de kilometri și traversează 13 state aliate. Noul proiect este estimat să coste între 25 și 27 de miliarde de euro și ar putea avea nevoie de aproximativ 25 de ani pentru a fi finalizat.

Grecia, România și Bulgaria au semnat deja documente pentru susținerea proiectului

În octombrie 2023, miniștrii Apărării din Grecia, România și Bulgaria au semnat o Scrisoare de Intenție privind dezvoltarea infrastructurii necesare pentru aprovizionarea cu combustibil a flancului estic al NATO. Documentul a fost semnat la Bruxelles, în marja unei reuniuni a miniștrilor Apărării din statele membre.

Anterior, la summitul trilateral de la Varna, liderii celor trei state conveniseră să continue cooperarea pentru consolidarea capacității NATO de a asigura aprovizionarea cu combustibil în regiune.

Potrivit surselor citate, proiectul ar transforma Grecia într-o poartă strategică pentru sprijinul energetic și militar al flancului estic, utilizând porturile, infrastructura energetică și rețelele de transport existente. România și Bulgaria ar beneficia de conectarea la această infrastructură.

Ankara promovează o variantă alternativă înaintea summitului NATO din iulie

Turcia încearcă acum să promoveze o soluție diferită, înaintea summitului NATO programat pentru 7-8 iulie la Ankara. Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile turce susțin construirea unei conducte care să lege direct Turcia de Bulgaria și ulterior de România, argumentând că proiectul ar avea costuri mai reduse.

Ankara susține că propria variantă ar costa aproximativ un miliard de euro și ar reprezenta o alternativă mai eficientă din punct de vedere financiar. În același timp, Turcia încearcă să valorifice și cooperarea regională din Marea Neagră pentru a-și susține poziția în fața aliaților.

Totuși, surse din cadrul NATO citate de publicația elenă afirmă că cifrele prezentate de Ankara nu reflectă întreaga dimensiune a proiectelor analizate și că infrastructura planificată pe teritoriul Greciei ar beneficia de avantaje logistice importante, inclusiv accesul la rafinăriile din zona Salonicului și la infrastructura energetică din nordul Greciei.

Decizia finală ar putea depinde de poziția Statelor Unite

Discuțiile au loc într-un moment în care mai multe state occidentale, printre care Franța, Regatul Unit, Spania și Canada, și-au exprimat rezervele față de costurile foarte mari ale proiectului de extindere a rețelei de conducte pe flancul estic al NATO. Aceste state consideră că infrastructura existentă ar putea fi utilizată mai eficient, fără investiții suplimentare de amploare.

Potrivit surselor citate, poziția Statelor Unite ar putea fi decisivă. Washingtonul promovează conceptul NATO 3.0, care presupune reducerea prezenței militare americane directe în Europa, dar consolidarea infrastructurii logistice necesare pentru funcționarea rapidă a Alianței în cazul unei crize.

În acest context, deciziile care vor fi luate în perioada următoare privind traseul viitoarei rețele de conducte ar putea influența nu doar rolul României și al Bulgariei în sistemul logistic al NATO, ci și arhitectura energetică și militară a flancului estic pentru următoarele decenii.