Tonul pentru marile tunuri a fost dat de jocul de intrajutorare Caritas, al carui patron – Ioan Stoica – a fost condamnat pentru un prejudiciu de peste 50 de milioane de dolari. „Afacerea” lui Stoica a fost copiata in alte cateva jocuri de intrajutorare de dimensiuni mai mici, in care unii romani creduli au pierdut agoniseala de-o viata. Sistemul piramidal al acestor jocuri este aplicat si acum, mult mai discret, fara publicitate, si inca mai exista creduli care spera in castiguri fabuloase peste noapte.
Jocurile pe sistem piramidal au fost urmate, in anii 1992-1995, de un adevarat asalt asupra bancilor comerciale, care au contractat in acea perioada cea mai mare parte a creditelor neperformante. Asa a aparut dosarul SANCA, in care au fost implicati Alexandru Raducan si Catalin Botezatu. In anii urmatori au devenit publice o multime de afaceri bazate pe credite fara acoperire. Oamenii de afaceri „de carton” au intrat in vizorul politiei. Ilie Alexandru, patronul „Dallas” -ului din Slobozia, este unul din putinii oameni de afaceri care au ispasit o pedeapsa pentru contractarea unor credite fara acoperire si pentru infractiuni financiare. O multime de dosare au ramas insa nerezolvate. Sever Muresan, unul din oamenii care au contribuit la falimentul Bancii Dacia Felix, are si acum procese legate de gestionarea fondurilor acestei banci. Credite de peste un miliard de dolari nu au fost recuperate nici in ziua de azi. Acest asalt asupra bancilor comerciale nu a ramas fara urmari. S-au prabusit, pe rand, Credit BANK, Banca Dacia Felix, Bankcoop, Bancorex, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Turco- Romana. Alte banci, cum ar fi Banca Agricola, au fost la un pas de colaps, fiind salvate in ultima instanta prin vanzarea catre un investitor. De numele acestei banci sunt legate afacerile grupului de firme Cibela, al caror patron este Viorel Popa, arestat si el pentru un prejudiciu de 3,9 milioane de dolari.
Implicarea politiei in scandalurile financiar-bancare a determinat o reorientare a marilor tunuri catre alte sectoare economice. Au iesit astfel la iveala multe afaceri ilegale cu importuri de tigari, care au culminat cu cazul „Tigareta II”. Au aparut fabricantii de alcool clandestini, a caror cifra de afaceri anuala este estimata la peste 200 de milioane de dolari. Cele mai „elegante” infractiuni, demne de Mafia Americana din anii ‘30, au fost inregistrate in domeniul privatizarii societatilor comerciale. Astfel, presa din ultimii doi ani a scos la lumina mai multe cazuri de privatizari realizate ilegal sau pe valori mult mai mici decat valoarea reala a companiilor. Privatizarile RomTelecom, a societatii Tepro Iasi sau a IAS-urilor au provocat adevarate scandaluri legate de legalitatea privatizarii..
Nu in ultimul rand, dar ultimul din punct de vedere cronologic, scandalul FNI a demonstrat deficientele sistemului de supraveghere pe piata financiara. Dupa prabusirea unui alt fond de investitii – SAFI – romanii nu au invatat mare lucru si s-au inghesuit sa depuna bani la un fond de investitii care declara cresteri fabuloase, dar nu le-a putut demonstra niciodata. Cei aproape 300.000 de romani au fost pacaliti si de implicarea CEC-ului in aceasta afacere.