La o convorbire telefonică din 30 mai care se spune că a fost tensionată, cancelarul german Angela Merkel s-a împotrivit, invocând persistența pericolului pandemiei de Covid-19 și lipsa pregătirilor pentru o astfel de întrunire.

O săptămână mai târziu a ieșit la lumină riposta lui Trump pentru dna Merkel: o decizie răzbunătoare și, pentru securitatea națională a SUA, profund dăunătoare de retragere a aproape unei treimi din trupele americane staționate în Germania. Măsura a fost luată fără vreo consultare cu germanii, cu alți aliați din NATO, ba nici măcar cu comandanții militari americani din Europa, care au fost luați prin surprindere când povestea a devenit publică, vineri.

Retragerea, decisă de dl Trump în absența oricărei deliberări a Consiliului de Securitate Națională, ar putea slăbi în mod substanțial capacitatea SUA de a descuraja agresiunea rusă în Europa sau de a răspunde la alte crize din străinătate. Pe de altă parte, la scurt timp după discuția cu dna Merkel, dl Trump a avut inițiativa de a-l suna pe dl Putin, care trebuie să fie entuziasmat de decizia unilaterală de dezarmare a președintelui și de exacerbarea tensiunii cu un aliat-cheie.

Dl Trump pare să creadă că o pedepsește pe dna Merkel prin retragerea unor forțe care teoretic apară Germania. Lingușitorul pe care președintele l-a instalat în postul de ambasador la Berlin, Richard Grenell, argumentează public de o vreme că Germania nu merită bazele americane, din moment ce nu satisface norma de cheltuieli militare a NATO. Ceea ce nu reușesc să priceapă el și președintele este faptul că cei 34.500 de soldați americani din Germania – de la 235.000 pe vremea Războiului Rece – întăresc apărarea SUA. Baza aeriană Ramstein e vitală pentru operațiunile din Orientul Mijlociu și Africa, iar Centrul Regional Medical Landstuhl asigură servicii medicale esențiale pentru soldații americani răniți evacuați din Irak și Afganistan.

Dl Trump s-a dovedit a fi impermeabil la tentativele repetate din ultimii trei ani ale consilierilor săi de securitate națională și ale înalților comandanți militari de a-i explica o asemenea chestiune elementară. În schimb, văzând trupele SUA ca pe niște forțe de mercenari care ar trebui detașate doar atunci când țara-gazdă oferă compensațiile pe care le crede el de cuviință, președintele a amenințat să retragă trupe și din Coreea de Sud – un lucru care l-ar încânta pe un alt dictator, Kim Jong-un din Coreea de Nord.

Mai mult chiar, se spune că dl Trump se gândește să accelereze retragerea trupelor americane care au mai rămas în Afganistan, astfel încât să fie finalizată înainte de alegerile din noiembrie, în loc de termenul stabilit pentru anul viitor. Ce mai contează că acest lucru ar bloca discuțiile abia începute între guvernul afgan și talibani, lăsându-i pe ultimii într-o poziție favorabilă pentru a-și reinstaura dictatura teocratică.

Dacă ne putem ghida după trecut, acum va porni o luptă din interiorul Pentagonului ori din partea unor republicani pro-Trump din Congres pentru a anula ori dilua decizia președintelui – care luni seară încă nu fusese anunțată formal. Până atunci, ar trebui să fie mai clar ca niciodată de ce unii foști comandanți militari precum Jim Mattis și Colin Powell au preluat inițiativa de a-l repudia public pe președinte. El este, după cum au spus ei, un mincinos care dezbină țara. Este de asemenea, din ce în ce mai mult, o amenințare la adresa securității naționale.