Românii, cei mai sărăciți dintre europeni de criza COVID-19

Peste două treimi dintre români se declară mai săraci azi decât înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus. Mai mult decât atât, doar un sfert dintre respondenții sondajului se așteaptă la o îmbunătățire în acest an.

Românii au fost cei mai loviți dintre toți europenii, alături de greci, de criza economică generată de pandemia COVID-19.

Concluzia reiese dintr-un studiu al unei companii suedeze, ce cuprinde perioada ultimelor șase luni, care include și criza COVID-19, arată analistul economic Radu Soviani.

Diferența dintre România și Grecia

”Bunăstarea financiară a Românilor și a Grecilor a fost cel mai mult afectată de criza economică COVID, arată cel mai recent studiu al companiei suedeze INTRUM AB.

Potrivit studiului cel mai mult s-a deteriorat situația financiară în ultimele 6 luni (care includ criza COVID) în România și Grecia (în ambele state procentul celor care simt asta fiind de 67%, față de 48% media Uniunii Europene)”, a scris Soviani marți pe Facebook.

”Cu diferența că în Grecia PIB veniturile populației sunt spre duble față de cele din România.

Mai mult, doar 28% dintre români (potrivit sondajului se așteaptă ca situația lor financiară se îmbunățească în următoarele șase luni)”, precizează analistul economic.

În consecință, Radu Soviani contestă măsurile adoptate până în prezent de Guvern pentru sprijinirea populației și a economiei să treacă peste perioada dificilă  cu bine.

”Cum rămâne cu criza în V?”

Cu atât mai mult cu cât factorii de decizie din țara noastră au prezentat situația pe un ton optimist, iar ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a afirmat chiar că România nici măcar nu va intra în recesiune.

”Vă reamintesc că România și BNR impun în criză cea mai ridicată povară bancară pentru populație, companii și statul român, prin menținerea celor mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană și a celor mai mari marje din activitatea de creditare a băncilor comerciale (diferența dintre dobânda percepută la credite și cea plătită pentru depozite, care este de 5 ori mai mare decât în Zona Euro, de două până la 3 ori mai mare decât în Polonia).

Și vă întreb: cum rămâne cu criza ,,în V”? Cum rămâne cu ,,Guvernul a luat cele mai bune măsuri”? Cum rămâne cu ,,Avem cea mai mare creștere în trimestrul I (ianuarie-martie) din Uniunea Europeană care a fost alimentată de investițiile din primele 5 luni ale anului (!!!) – Florin Cîțu”, a întrebat analistul economic.