Suma de 305,7 milioane euro acordată de la Fondul de Coeziune acoperă 85% din costurile de construcţie ale celor 51,3 kilometri de autostradă daţi în folosinţă din noiembrie 2012.

Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii. Pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanţeze retroactiv construirea acestui tronson, care a dus la diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulaţie între Constanţa şi Cernavodă şi la scăderea timpului de călătorie Bucureşti – Constanţa de la 2 ore şi 30 de minute, la o oră şi 51 de minute.

'Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autorităţile române pentru a accelera rata de absorbţie a programelor din perioada 2007-2013', a declarat Corina Creţu, citată în comunicat. 'Aşa cum am promis, în 2015 sunt gata să fac tot ce ţine de mine pentru a ajuta statele membre cu probleme de absorbţie să investească o parte cât mai mare din fondurile europene deja alocate', a adăugat comisarul european.

Fondul de Coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii şi vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Printre priorităţile Fondului de Coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte şi Autostrada Soarelui (A2), aflată pe axa prioritară TEN-T 7.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a înfiinţat la sfârşitul anului trecut un grup de lucru pentru a creşte rata de absorbţie a unor ţări precum România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Slovenia sau Italia. Corina Creţu a declarat că va face tot posibilul pentru a ajuta aceste ţări să investească restul de fonduri deja alocate, aceasta fiind prioritatea zero pentru comisarul european român în 2015, notează comunicatul citat.

Te-ar putea interesa și: