De la reducerea producţiei de petrol de către Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la sfårşitul lunii octombrie şi pånă la finele săptămånii trecute, preţul barilului de petrol a mai scăzut aproximativ 20%.

Măsura s-a dovedit, astfel, inutilă în combaterea ieftinirii petrolului. Miniştrii statelor membre OPEC şi-au stabilit mai multe întålniri, în care urmează să fie luată o decizie referitoare la o nouă reducere a producţiei, însă analiştii prognozau, la sfårşitul săptămånii trecute, că OPEC nu va modifica ritmul zilnic de producţie pånă la jumătatea lunii decembrie. Afirmaţia era susţinută tocmai de ineficienţa ultimei reduceri, dar şi de concurenţa statelor cu rezerve de ţiţei care nu sunt membre OPEC. Prima ţară care a anunţat că va susţine cererea de petrol este Venezuela. Ministrul petrolului din Venezuela a declarat că pe piaţă există un surplus de producţie, care face ca stocurile, deja mari, să crească de la o zi la alta.

Producţia OPEC, care acoperă 40% din cererea mondială, din luna octombrie era de 32,18 milioane barili pe zi, conform estimărilor Bloomberg. Pentru luna noiembrie, ţinta zilnică de producţie stabilită era de 27,3 milioane barili, însă, conform estimărilor, s-a ridicat la 29,1 milioane barili, adică o reducere de peste un milion de barili pe zi. Deşi nu există cifre oficiale clare despre consumul mondial de petrol, se pare că producţia este în continuare cu pånă la 1,5 milioane barili mai mare decåt necesarul. „Avem nevoie de mai multe date despre piaţă, înainte de a lua o decizie referitoare la producţie, date care nu vor fi disponibile decåt peste două săptămåni“, a declarat al-Olaim, ministrul petrolului din Kuweit.

Ciclul economic se repetă

Cotaţia petrolului a recuperat puţin din scăderea din ultimele săptămåni, revenind la peste 50 de dolari pe baril. În ultima şedinţă a săptămånii trecute, barilul a depăşit 53 de dolari în aşteptarea întålnirii OPEC, însă nu a rezistat pe trendul ascendent. De la începutul anului, cånd barilul a atins 100 de dolari, cotaţia a coboråt la aproape jumătate, iar perspectivele sunt în continuare negative. Comparativ, preţul unciei de aur, care la începutul anului a atins 900 de dolari şi a depăşit 1.000 de dolari în martie, a pierdut mult mai puţin. Cotaţia aurului de la sfårşitul săptămånii trecute era de circda 815 dolari pe uncie, în scădere cu mai puţin de 10% faţă de luna ianuarie. Practic, petrolul a fost speculat mult mai agresiv decåt aurul, de unde rezultă şi volatilitatea excesivă din acest an.

Problemele prin care trec producătorii de petrol în prezent nu sunt noi. În urmă cu 11 ani, cotaţia petrolului a scăzut cu aproape 30% în zece luni, pe fondul crizei economice asiatice. În ciuda acestea, la o întålnire a membrilor OPEC din noiembrie 1997, s-a decis majorarea cotei zilnice de producţie, nu scăderea acesteia. Un an mai tårziu, preţul petrolului pierdea încă 44%, ajungånd pånă la 10 dolari pe barili. Dacă acest ciclu economic se va repeta acum, aşa cum prognozează analiştii, cotaţia petrolului va mai coborî pe o perioadă de pånă la un an. Totul depinde însă şi de capacitatea de revenire a economiilor afectate de criză.