Trei din zece români nu au cont bancar. Milioane rămân în afara serviciilor financiare. Ce riscuri aduce dependența de numerar

În România, trei din zece adulți nu dețin nici cont bancar și nici card, arată datele Asociației Române a Băncilor. Preferința pentru plățile în numerar se menține ridicată, mai ales în rândul persoanelor din mediul rural și al celor cu venituri reduse. Situația are consecințe atât pentru bugetul de stat, cât și pentru siguranța financiară individuală. Specialiștii atrag atenția că lipsa de integrare în sistemul bancar alimentează economia subterană și limitează accesul la produse financiare moderne.

Asociația Română a Băncilor a publicat recent date potrivit cărora aproximativ 30% dintre români nu au cont bancar. Fenomenul este asociat cu preferința pentru numerar, iar experții subliniază că acest comportament are implicații directe asupra economiei oficiale. Pierderile bugetare și limitarea circulației banilor prin canale bancare sunt printre efectele principale.

Trei din zece români nu au cont bancar

Datele Băncii Naționale arată că în prezent există în circulație 23,4 milioane de carduri active. Specialiștii consideră că cifra este redusă, având în vedere că o parte dintre utilizatori dețin mai multe carduri. În consecință, numărul real al celor care operează constant prin intermediul acestora este mai mic.

Obiceiul de a folosi numerar rămâne predominant mai ales în rândul vârstnicilor și al persoanelor din zonele rurale. Statisticile arată că peste patru milioane de români nu încasează și nu cheltuiesc bani prin intermediul cardului.

Experții subliniază că această practică favorizează economia subterană și contribuie indirect la creșterea evaziunii fiscale.

„La nivel național, ponderea economiei gri în produsul intern brut este estimată la 26%, cu cât plățile electronice sunt mult mai scăzute față de potențial, cu atât economia subterană este mai crescută. În România se încearcă aprobarea unor măsuri care să reducă economia gri și cred că acest lucru are în vedere, inclusiv creșterea plăților electronice”, a declarat Gabriela Folcuț, director al Asociației Române a Băncilor.

Motivele pentru care mulți români evită cardul

Un sondaj realizat la nivel național arată că 37% dintre persoanele fără card bancar invocă veniturile reduse drept principal motiv. O altă parte, aproximativ 20%, susțin că sunt plătiți exclusiv în numerar.

Restul respondenților afirmă că nu consideră cardul necesar pentru gestionarea cheltuielilor. Economiștii atrag atenția că această alegere aduce pierderi individuale pe termen lung.

„Facem aceeași greșeală, aceea de a lăsa niște bani care ar trebui să fie puși la treabă care ar trebui să producă măcar dobândă pentru noi să stea fără să genereze niciun fel de randament și să-și piardă încet-încet din valoare, pe măsură ce inflația erodează din puterea de cumpărare. Se pierd bani pentru că banii aceia nu generează dobândă”, a explicat economistul Christian Nasulea.

Această situație afectează nu doar economiile individuale, ci și capacitatea generală de a utiliza produse financiare moderne. Lipsa unui card limitează accesul la credite, conturi de economii sau instrumente de investiții.

Siguranța banilor și beneficiile unui cont bancar

Specialiștii subliniază că banii păstrați într-un cont bancar beneficiază de un nivel de protecție superior numerarului. În cazul unei pierderi sau al unui furt, riscul este mult mai redus comparativ cu sumele ținute fizic în portofel.

Chiar și cei care primesc salariul pe card preferă uneori să retragă banii imediat, menținând astfel preferința pentru numerar. Totuși, tranzacțiile electronice permit urmărirea cheltuielilor, ceea ce aduce un control mai bun asupra bugetului personal. În plus, utilizarea conturilor deschide accesul la servicii precum carduri de cumpărături, credite sau produse de economisire.

În sprijinul celor fără experiență bancară există și un cadru legislativ. România are implementată o lege care garantează oricărui cetățean posibilitatea de a deschide un cont curent de plăți de bază, gratuit, indiferent de venituri sau de istoricul financiar. Această măsură are ca scop creșterea incluziunii financiare și reducerea dependenței de numerar.