In toamna lui 1991, Asociatia Pro Democratia (APD) a reusit sa determine Parlamentul de atunci sa introduca in legea electorala un capitol care sa permita prezenta observatorilor romani la urne. Directorul executiv al APD, Violeta Bau, ne-a spus ca asociatia a participat si la formarea unei „coalitii” (alcatuita din Centras, APD, APADOR-CH, FDSC) care a militat pentru promovarea, in 1998, a Legii sponsorizarii. Nucleul acestui lobby au fost doi profesionisti din Statele Unite, Barbara si Glen Miller, cu experienta in activitatea de lobby pe langa Congresul American. Eugenia Taralunga, coordonator de relatii media al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), ne-a amintit si de cazul in care un articol din Constitutie a fost introdus la interventia Asociatiei Handicapatilor Neuromotor din Romania.
Legea lobby-ului a ajuns la Parlament
Este evident ca activitatea de lobby a castigat teren in Romania post-decembrista. Iar acum a aparut si un proiect de lege pentru organizarea lobby-ului, introdus la Camera Deputatilor de deputatul PDSR Petre Naidin: „Activitatea de lobby se desfasoara la noi, in regim neautorizat, in lipsa unui act legislativ, de foarte mult timp. Sa luam exemplul sindicalistilor din sistemul Conel, care doresc sa stranga semnaturi pentru sustinerea unui proiect de lege privind privatizarea si reorganizarea sistemului energetic, fiind nemultumiti de recenta hotarare de guvern de divizare a Conel. Pana la a uzita de dreptul dat de Constitutie de a strange semnaturi pentru o initiativa legislativa – procedura greoaie, de verificare a cel putin 250 de mii de semnaturi necesare – este mai bine ca sindicalistii de la Federatia Universul sa incredinteze unei firme autorizate de lege, aceasta competenta de a le reprezenta interesele. Daca aceasta initiativa este preluata de unul sau mai multi parlamentari, sensibilizati de ceea ce vor sindicatele, atunci s-ar vedea o finalizare mai rapida”.
Un alt exemplu de lobby desfasurat pe langa Parlament: „Uniunea Nucleara a Industriei Romane – organizatie profesionala de reprezentare a intereselor constructorilor si producatorilor de echipament pentru industria nucleara – a desfasurat lobby: a strans cateva zeci de mii de semnaturi pentru sustinerea finantarii programului Unitatea 2 de la Cernavoda. Apoi au distribuit documentul la Comisia de industrii de la Camera si la autoritatile centrale”. Deputatul Petre Naidin explica miezul noii legi: „In proiectul de lege, noi vorbim numai de actele de decizie ale Legislativului sau Executivului, care ar putea fi modificate prin lobby, cu exceptia, evident, a activitatilor contrare intereselor nationale: apararea statului sau siguranta nationala. Legea nu face referire la lobby-ul ce are drept tinta domeniul privat”.
Noul proiect de lege este o veste buna pentru cei care vor sa devina profesionisti in domeniu. Dan Carstea, consultant al unei companii particulare de PR, spune ca „se recunoaste astfel necesitatea abordarii profesioniste a unei activitati pe cat de importanta ca efect economic, politic sau administrativ, pe atat de delicata din punct de vedere tehnic. Dar proiectul legii lobby-ului are niste limite care trebuie neaparat inlaturate. Legea spune ca lobby-istul nu poate fi decat licentiat in drept sau jurnalism. Lobbystul trebuie sa fie specialist in stiintele comunicarii, intrucat activitatea sa nu este de elaborare de proiecte de legi, ci de schimbare a unor idei, atitudini sau comportamente, prin utilizarea tuturor instrumentelor de comunicare”.
Potrivit proiectului de lege, fiecare initiativa de influentare a deciziilor Legislativului trebuie inregistrata la Parlament, doar daca valoarea contractului dintre lobbyst si client depaseste 50 milioane de lei. Petre Naidin explica: „Sub 50 de milioane se considera ca este prea mica suma si ca tema lobby-ului este neimportanta si nu mai este nevoie sa fie inregistrata la Parlament”.
Desi cele mai multe actiuni de lobby au fost organizate de ONG-uri si societatea civila, miza este cu mult mai mare in mediul de afaceri, unde schimbarea unei legi se poate traduce in castigul unor importante sume de bani.    
Solectron si Continental – lobby la nivel inalt
Looby-ul a doua importante firme straine – Solectron, producator american de componente electronice si Continental Automotive Products, fabricant german de anvelope, a intors „soarta” de partea lor. Ocolind ghilotina FMI, statul roman si-a respectat promisiunile facute celor doi investitori.
„Guvernul nu va mai solicita Fondului Monetar International acordarea facilitatilor pentru investitori, deoarece acestea nu au adus nimic bun Romaniei” si „avalansa de facilitati a distrus sistemul fiscal din
Romania si credibilitatea acestei tari”, au fost declaratiile premierului Mugur Isarescu ce au dat fiori companiilor straine care asteptau facilitati fiscale si vamale de la statul roman. Momentul declaratiilor mai sus citate a fost inaugurarea mandatului succesorului lui Radu Vasile la Palatul Victoria, iar companiile implicate – Solectron si Continental Automotive Products – investitori care de mai bine de un an de zile asteptau ca Guvernul sa-si respecte promisiunea de a le acorda inlesniri fiscale.
Companiile straine, luand in serios acordarea facilitatilor fiscale si vamale, si-au demarat investitiile, inainte de a vedea negru pe alb, intr-un act oficial, materializarea promisiunilor guvernamentale. Este deci lesne de inteles reactia lor la aflarea vestii ca semnarea memorandumului cu FMI anuleaza intelegerea initiala. Mai ales ca proiectele hotararilor de guvern care legiferau aceste facilitati erau deja elaborate de catre Agentia Romana pentru Dezvoltare, avizate de Consiliul Concurentei, aprobarea lor in sedinta de Guvern nefiind decat o formalitate.
A urmat o perioada incarcata de declaratii oficiale, Continental Automotive Products anuntand chiar posibilitatea sistarii investitiei in cazul in care Guvernul nu revine asupra deciziei de a nu-si respecta cuvantul dat. In paralel, investitorii au desfasurat o activitate sustinuta de lobby care, destul de rapid, a dat roade. Marturie sta pozitia aceluiasi Radu Vasile, la nici o luna de zile de la semnarea moratoriului, anume ca Guvernul discuta cu FMI repunerea pe tapet a facilitatilor promise. Radu Vasile nu a apucat insa sa fie el cel care da vestea cea buna investitorilor, fiind obligat sa demisioneze. Mugur Isarescu si-a inceput misiunea cu intentia foarte clara de a nu se abate de la intelegerile incheiate cu organismele financiare internationale. Pentru ca, mai apoi, sa se produca o brusca schimbare de atitudine. Celor doua companii li s-au dat facilitatile mult disputate. Nu incape nici o indoiala ca numai printr-un lobby sustinut, facut de profesionisti, Mugur Isarescu a fost convins ca scutirile de taxe vamale aduc bugetului, in timp, castiguri importante.    

Cum se face lobby In prezent
· se fixeaza un grup de interese
· se stabileste scopul lobby-ului
· se apeleaza la o firma calificata sau se infiinteaza o asociatie
· se strang semnaturi
· se prezinta lista la unul sau mai multi parlamentari
· se „sensibilizeaza” forul de decizie pana la atingerea scopului