Drept de preemțiune total pentru stat în Ungaria
Începând cu 23 iunie 2025, Ungaria a extins drastic prerogativele statului în materie de investiții străine. Până la această dată, ministrul Economiei Naționale, Márton Nagy, putea doar să anuleze o tranzacție în care investitori străini doreau să cumpere acțiuni sau participații în companii ungare.
Noua ordonanță permite statului nu doar să blocheze tranzacțiile, ci și să intervină activ și să cumpere compania vizată, în aceleași condiții convenite cu investitorul străin.
Piața internațională ar putea interpreta această măsură drept o formă de naționalism economic care reduce atractivitatea Ungariei ca destinație investițională.
Criterii vagi, dar cu o aplicabilitate largă
Actul normativ lasă o marjă largă de interpretare autorităților din Ungaria. Statul poate interveni oricând consideră că „interesul național” este în joc.
Potrivit site-ului 24.hu, prima variantă a acestei reglementări a fost introdusă în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, pentru a preveni achizițiile speculative în contextul crizei regionale.
Până în prezent, companiile erau obligate să notifice statul cu privire la orice tranzacție. Ministerul avea la dispoziție 45 de zile lucrătoare pentru a da un verdict. Deși autoritățile susțin că 97% din tranzacții au fost aprobate, nu există date clare privind câte au fost blocate efectiv.
O măsură cu efect de descurajare
Noua legislație din Ungaria se aplică în toate sectoarele economiei, nu doar în domenii strategice. Orice firmă ungară aflată în proces de vânzare poate deveni, practic, țintă a unei achiziții directe din partea statului.
Experții avertizează că investitorii vor deveni reticenți. Pregătirea pentru vânzarea unei companii implică costuri de 5-7% din valoarea sa. Dacă statul intervine și cumpără afacerea, investitorul pierde banii investiți în procesul de negociere, audit și consultanță.
Oficialii susțin că Ungaria rămâne deschisă investițiilor
Ministerul Economiei susține că măsura este justificată de protejarea interesului public. De asemenea, afirmă că noul drept de preemțiune oferă siguranță ambelor părți: dacă un investitor este respins, statul preia activul la prețul agreat.
Potrivit autorităților, Ungaria nu face altceva decât să urmeze tendințele europene. Între 2022 și 2025, alte opt state din UE – inclusiv România, Slovacia și Bulgaria – au implementat mecanisme similare de screening.
Numărul tranzacțiilor verificate a crescut semnificativ: de la 62 în 2020, la 162 în 2024. Această creștere justifică, spun oficialii, extinderea termenului de analiză a fiecărui dosar.
