România, ca toate celelalte state membre UE, pornește de la termenul oficial de finalizare – vara anului viitor – pentru ca proiectele finanțate prin PNRR să poată fi decontate. Discuțiile despre o posibilă prelungire se află încă în etapa de negocieri cu Comisia Europeană, iar concluziile vor fi anunțate doar după un acord final.
Transporturile beneficiază prin PNRR de o alocare actualizată de 7,23 miliarde de euro
Ministrul Sorin Grindeanu a explicat că, în contextul acestor negocieri, a fost consultat de ministrul Marcel Boloș și fostul premier pe tema stadiului de implementare a proiectelor PNRR din domeniul transporturilor. Deși are „mari semne de întrebare” cu privire la încheierea în termen a unor proiecte feroviare, el a subliniat că domeniul rutier nu ridică aceleași îngrijorări. Ministerul dispune de o rezervă consistentă de proiecte care pot fi ajustate și redirecționate între diferite surse de finanțare.
În total, Transporturile beneficiază prin PNRR de o alocare actualizată de 7,23 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi. Ministerul are însă proiecte în pregătire în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, ceea ce oferă o marjă amplă de acțiune. Din această diferență, restul de aproximativ 13 miliarde poate fi finanțat din bugetul de stat, Programul Operațional de Transporturi sau Fondul de Modernizare.
„Aceste lucruri trebuie să fie prezentate după ce se ajunge la un acord cu Comisia Europeană și după ce se negociază. Fostul prim-ministru și Marcel Boloș (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) au avut discuții cu toți miniștrii de linie, printre care și cu mine. Întrebarea a fost fost simplă, legată de stadiul de implementare a diverselor proiecte: dacă vom reuși până în vara anului viitor să terminăm proiectele prinse în PNRR. Chiar dacă la toate consiliile de miniștri din ultimii ani aproape toate țările membre susțin prelungirea termenelor pentru proiectele de infrastructură, noi plecăm de la ce e stabilit acum – că acestea trebuie finalizate până vara viitoare ca să fie decontate din PNRR. De aici a pornit discuția”, a spus Grindeanu la semnarea contractului pentru construcția celui de-al doilea lot al Centurii Metropolitane rutiere Cluj-Napoca.
Această „rezervă” de proiecte permite flexibilitate și transferul unor investiții
Această „rezervă” de proiecte permite flexibilitate și transferul unor investiții – în special din sectorul feroviar, unde există întârzieri – către alte instrumente de finanțare. Grindeanu insistă că obiectivul principal este ca Ministerul Transporturilor să nu piardă niciun euro, iar capacitatea administrativă și portofoliul actual permit evitarea acestui scenariu, chiar și în condițiile în care unele proiecte ar putea rata termenul limită PNRR.
„Noi suntem un caz special la Transporturi , fiindcă sunt 7,23 miliarde acum, după actualizare, din PNRR, parte granturi, parte împrumuri. Noi avem proiecte de 20 de miliarde la Transporturi. Nu există niciun pericol de a pierde vreun euro la Transporturi, chiar dacă unele proiecte merg mai încet, altele mai repede, pentru că noi avem un buffer care se duce de aproape 3 ori mai mult. 7,2 miliarde – atâta primim, diferența de 13-14 miliarde sunt alte proiecte care sunt finanțabile prin bugetul de stat. Ceea ce mă preocupă este ca nu cumva să piardă Ministerul Transporturilor vreun euro.
Nu suntem în această situație. Chiar dacă am mari semne de întrebare că anumite proiecte vor fi finalizate (la termen, n.red.), nu pe zonă rutieră, pe feroviar. De aici am plecat, într-o discuție deschisă, având această rezervă de 13 miliarde și putând să mut parte din aceste proiecte mai ales de pe zona feroviară pe celelalte forme de finanțare – Programul operațional de Transporturi, fondul de modernizare. Principala preocupare și în viitor e ca MT să nu cumva să aibă bani mai puțini, ar fi și greu să aibă, având această rezervă de proiecte”, a conchis ministrul.
