Prin desfășurarea puterii represive a poliției, Moscova a blocat aproape orice protest masiv împotriva războiului, dar nu a reușit să prevină forme de protest „mai liniștite”. Acestea, susține portalul independent rus Insider, „pot exercita o influență semnificativă asupra opiniei publice”, chiar dacă permit celor care se angajează în ele să rămână anonimi.

Pe de o parte, cei care se implică în aceste proteste pot să nu renunțe la respectul de sine asupra unei chestiuni despre care cred că nu ar trebui ținută sub tăcere. Pe de altă parte, aceste proteste pot da un mesaj pe care mulți vor să-l audă. Este vorba de cei care nu sprijină acest război al Rusiei și nu știu dacă mulți alți ruși le împărtășesc opiniile, scrie Eurasiareview.

Pe internet, în locuri publice, în metrou

Una dintre cele mai comune de proteste de acest fel implică tipărirea și împărțirea unor autocolante pe care scrie ”NU războiului”. Aceste mesaje apar și pe internet dar sunt răspândite și în locuri publice. Alții poartă diferite însemne în metrouri și în autobuze, folosindu-le ca prilej pentru a discuta, cu alții, despre război.

Sau varianta rusă a ”Women in Black” din Israel

Poate că cea mai neobișnuită formulă de protest, dar și cea mai dramatică, este cea a femeilor care aleg, vinerea, să se îmbrace în negru pentru a protesta față de război, o variantă rusă a mișcării „Women in Black” din Israel, împotriva maltratării palestinienilor. O altă formă de protest se naște când oamenii intră în concediu medical pentru a bulversa efortul de război al Moscovei.

Tipice societăților totalitare, rareori observate de analiști

Istoricul rus Serghei Bondarenko spune că astfel de forme de protest „liniștit” sunt tipice societăților totalitare, deși rareori sunt observate de analiștii externi și uneori nu devin parte a istoriei. Dar autoritățile le țin evidența temându-se că, la fel ca în teoria ferestrelor sparte, asemenea mișcări se vor răspândi, transformându-se în proteste adevărate.

Au existat și în epoca regimului stalinist

Un exemplu oferit de el este situația din Uniunea Sovietică a lui Stalin. „S-a obișnuit să se creadă că pe vremea lui Stalin nu a existat niciun protest politic în societatea sovietică. De fapt, a existat unul liniștit, dar constant. Oamenii fredonau cântece anti-Stalin și vandalizau afișe ale regimului pentru a-și face cunoscute sentimentele.

”Regimul stalininist a urmărit cu mare atenție astfel de acțiuni și le-a pedepsit aspru pentru că vedea în ele o amenințare reală”, spune Bondarenko. Acest tip de proteste a avut un efect, deși nu atât de mare pe cât sperau cei care se angjau în ele. Același lucru se întâmplă și cu „protestele liniștite„ de azi, spune el.