Virgil Popescu a pus haosul generat de către criza energetică în spatele „jocurilor geopolitice de pe piața gazului”. El transmite indirect faptul că Rusia ar fi de vină pentru actualul „joc” prin care finanțele românilor trec. În vară Gazprom a vândut mult mai puține gaze Europei, într-o perioadă în care jucătorii cumpărau pentru a-și face „stocul” de iarnă. Motivul a fost simplu: China s-a recuperat din punct de vedere economic mult mai rapid și a cerut mai multe gaze. Acest „joc geopolitic” este considerat a fi motivul crizei energetice prin care trecem în momentul actual, însă este doar unul dintre factorii ce au adus România în situația de astăzi.

„După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale, natural până la urmă: scăderea consumului, încălzirea vremii, ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică, dar nu la nivelul anului trecut sau a celui de acum doi ani”, explică Ministrul Energiei.

Fenomenul scumpirilor agresive este cunoscut pentru români încă de dinaintea acestor jocuri geopolitice. În urma liberalizării, prețurile atât la gaz cât și la energie electrică au crescut considerabil până la momentul în care Rusia avea să-și joace cartea. Virgil Popescu declara în urmă cu un an de zile următoarele: „În ceea ce privește prețul mai mic al energiei electrice, eu zic să mai așteptăm câteva luni de zile. Există deja oferte mai mici, dar să mai așteptăm ca prețurile să se așeze și să înceapă să funcționeze concurența reală”

Cauzele scumpirii gazelor, explicate de un specialist

Virgil Popescu a transmis că atât consumatorii casnici cât și cei industriali vor avea gazul disponibil la un preț mai mic de la 1 aprilie datorită faptului că „nu o să mai fie la fel de consumat”, însă nu ar fi prima dată când rămânem cu impresia că „totul va fi bine”, iar lucrurile să se întâmple complet diferit.

Prof. Dumitru Chisăliță este președintele Asociației Energia Inteligență. Are o experiență academică și profesională de peste 25 de ani în domeniul gazelor naturale, dintre care 10 ani în poziții de management în diferite companii importante din domeniu. Acesta a identificat nici mai mult nici mai puțin de 9 cauze interne pentru această criză:

  1. Creșterea importurilor de gaze ca urmare a creșterii consumului și a scăderii producției în 2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producției față de anul trecut cu cca. 6%),
  2. Introducerea măsurii administrative de către autorități – Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă 2020/2021 au fost de cca 10%).
  3. Exporturile au determinat creșterea importurilor în România. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat)
  4.  GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o treime din gazele de pe termen lung.
  5.  Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
  6.  Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România.
  7.  Schimbarea fluxurilor gazelor în Balcani,  a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Acestă situație, crează o reală îngrijorare în alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil în prețul cu care se tranzacționează gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022.
  8. Politici publice neadecvate, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, și de stimulare a importurilor.
  9. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în prezent pe piață impunând prețuri mari și clauze contractuale păguboase consumatorilor.