Peste o suta de mii de persoane erau incadrate cu munca la domiciliu. De la productia de artizanat si arta populara, activitatea la domiciliu ajunsese sa se extinda la confectii, articole textile de imbracaminte, tricotaje, obiecte de uz casnic din materiale neferoase, din lemn, cauciuc, mase plastice, pana la confectionarea de podoabe, martisoare sau plicuri. Numai in domeniul artei populare si artizanatului lucrau la domiciliu 15.000 de membri cooperatori, majoritatea femei.” Acum au mai ramas 700-800 de lucratori la domiciliu, care fac fata cu mare greutate competitiei.

De fapt, activitatea din sistemul cooperatist a fost inhibata de concurenta neloiala si de politica fiscala. In lipsa unui cadru juridic menit sa protejeze creatia artistica, piata a inceput sa fie invadata de kitschuri ieftine si usor de realizat. Fara sa fie adepta controlului, conducerea UCECOM-ului avea inainte de 1990 o comisie artistica abilitata sa indrume si sa avizeze realizarea produselor de arta si artizanat, in asa fel incat sa se urmeze traditia, iar originalitatea sa nu contravina standardelor de calitate. Sistemul se mentine si acum, dar statul nu a gasit de cuviinta sa trateze acest domeniu de activitate ca pe unul special. Plata taxelor si contributiilor la buget, la egalitate cu toate sectoarele economice, a dus la incetarea muncii la domiciliu. “Majoritatea produselor sunt lucrate de mana. Ele inglobeaza o valoare foarte mare, dar castigurile sunt foarte mici. O ie de Breaza – explica dl Mateescu – se lucreaza intr-o luna. Cu cat poti sa o vinzi intr-o economie ca a noastra?” In aceste conditii, desigur ca este dificil sa asiguri, potrivit legii, un salariu minim pe economie si sa platesti toate darile la stat pentru lucrator. Paradoxal, arta populara si produsele realizate de micii mestesugari sunt in continuare ambasadorii Romaniei peste hotare. “Cand este nevoie, politicienii isi aduc aminte singuri de acest lucru. Cand a venit familia Bush in Romania, premierul i-a oferit primei doamne a Americii o ie de Breaza”, comenteaza directorul de la UCECOM.

Munca la negru face buna casa cu munca la domiciliu

Munca la negru este un concurent acerb al muncii la domiciliu. Dovada tonetele sau persoanele care vand produse artizanale pe toate drumurile nationale sau in preajma amplasamentelor turistice. Randurile concurentei sunt ingrosate si de persoanele fizice autorizate sa-si desfasoare independent activitatea. Foarte multe persoane prefera acum sa se inregistreze la primarie, date fiind facilitatile legislative create. Bogdan Popescu, seful serviciului de autorizare din cadrul Primariei sectorului 2 al Capitalei, spune ca solicitarile cele mai multe de autorizare au fost facute pentru desfasurarea activitatilor comerciale, consultanta in domeniul asigurarilor, taxi parti si proiectare. “Alte activitati pentru care au fost depuse cereri de autorizatii au mai fost pentru traduceri, meditatii, croitorie, inginerie, consultanta, informatica, diverse meserii – frizeri, croitori, cizmari -, activitati imobiliare, cazare turistica, activitati de intermediere in domeniul financiar si bancar, administratori de imobile etc.” Bogdan Popescu precizeaza ca acum, prin adoptarea Legii nr. 300/2004, multe domenii nu mai fac obiectul autorizarii ca persoane fizice sau asociatii familiale, solicitantii avand la dispozitie posibilitatea de a-si organiza munca in cadrul microintreprinderilor sau al societatilor comerciale. Alternativa la munca la domiciliu prin sistemul cooperatist nu trebuie neglijata insa. Sistemul cooperatist a avut, si are in continuare, avantajul sprijinului reciproc in realizarea activitatii. In fond, acesta este motivul pentru care se asociaza mai multi oameni. Singura problema este aceea de abordare nuantata a unor activitati din partea statului, sub aspect legislativ. Daca dorinta oamenilor este de a lucra mai mult acasa – si aceasta este tendinta inregistrata peste tot in lume -, iar mentinerea traditiei, valorizarea artei populare reprezinta un punct important in politica statului, atunci domeniul ar trebui tratat cu mai multa atentie.

Pasii necesari pentru a lucra la domiciliu ca membru cooperator

1. Sa creionati ce stiti si ce vreti sa faceti.
2. Sa luati legatura cu una dintre organizatiile cooperatiste cunoscute sau cu asociatia teritoriala din resedinta de judet.
3. Sa depuneti cererea de cooptare in cooperativa.
4. Sa achitati taxa de inscriere si contributia minima la capitalul social (10%, respectiv 25% din sapte milioane de lei stabiliti pentru capitalul minim). Restul banilor se va plati esalonat, pe parcursul a 24 de luni.
5. Sa stabiliti conditiile de lucru, drepturile si obligatiile ce va revin.
6. Sa incheiati conventia individuala de munca.
Incadrarea se face imediat dupa acordul dat de conducerea cooperativei, pe baza unei conventii individuale de munca, specifice sistemului cooperatist, dar juridic similara contractului individual de munca.

Dosarul pentru autorizare ca PF sau AF

Pentru a obtine autorizatia de functionare, persoanele fizice (PF) si asociatiile familiale (AF) care desfasoara activitati economice in mod independent, trebuie sa depuna la primarie o documentatie ce va cuprinde:
1) cerere tip; in cazul asociatiei familiale, trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei;
2) rezervarea denumirii la Oficiul registrului comertului;
3) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui membru al asociatiei familiale in original;
4) copii de pe actele de identitate;
5) in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire – actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta;
6) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia;
7) declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului;
8) copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea;
9) in cazul in care, pentru practicarea unor activitatii economice, ocupatii sau meserii, sunt prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si/sau de atestare specifice, trebuie depusa dovada indeplinirii cerintelor respective.
Dovada platii taxelor prevazute se depune o data cu documentele prevazute de lege. Suma totala pentru achitarea tuturor taxelor urca la aproximativ 1.200.000 lei. Termenul de eliberare a autorizatiei este de 10 zile de la data completarii dosarului.