Bugetul pe 2012 a fost descris de ministrul român de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, drept "prudent". Măsurile sale includ o îngheţare a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, introducerea coplăţii pentru serviciile medicale şi privatizarea unor active de stat.

Guvernul speră că astfel de demersuri vor netezi calea spre un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% în acest an. Dar acest lucru depinde de anumite supoziţii optimiste, printre care o creştere de aproximativ 2% şi mai mulţi bani cash de la UE, arată The Economist. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a redus recent previziunile sale de creştere pentru România în 2012, de la 3,8% la 1,1%.

Cu toate acestea, băncile pot întâmpina cele mai mari dificultăţi, consideră publicaţia britanică. Aproximativ 16% din sectorul bancar din România se află în mâinile unor instituţii greceşti. Cea mai mare parte din restul, printre care unele dintre cele mai mari bănci, este deţinută de bănci austriece, care au fost sfătuite de autorităţile de reglementare de la Viena să limiteze creditarea pentru filialele lor, pentru a se conforma cerinţelor UE în materie de capital.

Sistemul de sănătate este o altă problemă. Medicii suprasolicitaţi şi prost plătiţi au ameninţat că vor urma exemplul omologilor lor din Slovacia, care au demisionat în bloc la începutul acestei luni. Propunerea guvernului român de introducere a unei coplăţi pentru serviciile medicale, care va obliga pacienţii să plătească pentru o parte din tratamentul lor, a fost salutată de finanţatori.
Coplata îşi propune să colecteze 378 milioane de lei, bani pe care spitalele îi pot cheltui ulterior pentru echipamente mai bune sau salarii. Dar profesioniştii din domeniul medical nu o agreează. "Această coplată îi va afecta pe cei mai vulnerabili şi va creşte inegalităţile", a declarat Vasile Astărăstoaie, şeful Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, "’contribuţiile sociale" vor continua sa fie percepute pe toate veniturile, inclusiv pensii şi chirii, iar creşterea TVA adoptată anul trecut se va menţine, în profida apelurilor din partea investitorilor străini de a o reduce din nou.

Birocraţia şi corupţia încă reprezintă o problemă, iar procedurile judiciare sunt lungi şi inconsecvente.

Adoptarea unor măsuri pentru vremurile furtunoase ce se anunţă pare a fi un demers raţional, încheie The Economist.

Te-ar putea interesa și: