Potrivit lui Marcel Boloș, termenul nu a fost impus de Comisia Europeană, ci a fost stabilit la nivel intern, astfel încât autoritățile române să aibă timp să pregătească și următoarele cereri de plată.

Oficialul a subliniat că succesul acestei acțiuni depinde de formarea noului Guvern, precum și de deciziile pe care Parlamentul trebuie să le adopte într-un timp scurt. El a menționat o serie de acte normative esențiale pentru atingerea jaloanelor impuse de PNRR: legea apei, legea energiei, Codul urbanistic, Codul silvic, reforma fiscală și sistemul de taxare în funcție de gradul de poluare în transporturi.

Boloș a precizat că întârzierea nu este o opțiune viabilă, întrucât toate documentele necesare trebuie colectate de la coordonatorii de reformă și validate ulterior de Comisia Europeană, proces pe care l-a descris ca fiind anevoios.

Marcel Boloș: Reforma fiscală, condiție esențială pentru cererea de plată nr. 4

Ministrul a explicat că fără definitivarea reformei fiscale, România nu va putea înainta cererea de plată numărul 4, în valoare de 5,7 miliarde de euro. El a menționat că acest angajament a fost asumat încă din 2021, când PNRR a fost aprobat, fiind inclus ca jalon 207 în documentul oficial. Potrivit acestuia, reforma ar trebui să genereze un impact bugetar de 1,7% din PIB, echivalentul a 23 de miliarde de lei.

„Cererea de plată 4, ca să nu riscăm pierderea banilor, este sfârşit de iulie şi sper să ne putem ţine de acest termen, însă depinde, cum v-am spus, de formarea noului Guvern, foarte mult depinde de deciziile pe care le va lua Parlamentul.

Încă sunt decizii care ţin de Parlament pentru ceea ce înseamnă legea apei, legea energiei, Codul urbanistic, Codul silvic, care oricum e aprobat, reforma fiscală, taxarea în transporturi, în funcţie de gradul de poluare. Toate acestea sunt decizii care aparţin Guvernului şi Parlamentului”, a explicat Boloş.

În lipsa unei reforme fiscale clare, Boloș a afirmat că depunerea cererii de plată ar fi inutilă, întrucât Comisia Europeană nu ar putea valida cererea în absența îndeplinirii jaloanelor. El a adăugat că România nu își poate permite să piardă aceste sume importante, în contextul în care mai are de încasat aproximativ 18 miliarde de euro din PNRR.

„Nu avem termen. Noi l-am fixat, pentru ca să avem răgazul necesar, pentru ca ulterior cererile de plată 5, respectiv 6, să le putem depune şi să le poată valida jaloanele Comisia Europeană. Nici dumnealor nu pot face validarea de jaloane peste noapte.

Noi putem să depunem şi la sfârşitul anului, dar vă daţi seama că pentru ţara românească, care mai are de încasat 18 miliarde de euro, trebuie să facă diligenţele acestea din timp, pentru că nu peste noapte se face cererea de plată, pentru că toate documentele trebuie strânse de la toţi coordonatorii de reformă, pentru că procesul de validare a jaloanelor şi ţintelor este unul anevoios.

Asta ar însemna pentru ţara noastră, nu vă supăraţi, un risc de pierdere a fondurilor iminent. Eu nu pot să fiu părtaş la aşa ceva, pentru că discutăm de sume însemnate care au fost alocate României”, a precizat Marcel Boloş.

Deciziile privind conținutul și direcția reformei fiscale aparțin viitorului Guvern și coaliției de guvernare, a subliniat ministrul. Acesta a sugerat că, deși nu cunoaște măsurile exacte care vor fi adoptate, este clar că trebuie luate în curând pentru a respecta angajamentele față de Comisie.

Riscul suspendării fondurilor europene, tot mai aproape

Marcel Boloș a avertizat că, în cazul în care România nu oferă până pe 4 iunie un răspuns clar privind reforma fiscală, există riscul ca prevederile articolelor 9 și 10 din Regulamentul Comisiei Europene privind Mecanismul de Redresare și Reziliență să fie aplicate. Aceste prevederi pot duce la suspendarea fondurilor europene, a explicat el, ceea ce ar avea consecințe grave pentru țară.

Ministrul a insistat că nu dorește să fie părtaș la un astfel de eșec și a pledat pentru accelerarea proceselor decizionale, atât în Guvern, cât și în Parlament. În opinia sa, România trebuie să își respecte obligațiile asumate, în special în fața partenerilor europeni, care nu pot evalua și valida jaloanele în lipsa unor măsuri clare și bine documentate.

El a subliniat că timpul este limitat și că România are la dispoziție doar câteva luni pentru a obține un impact bugetar consistent în cadrul reformei fiscale, menționând că, fără acțiuni rapide, fondurile rămase în PNRR ar putea deveni inaccesibile. În concluzie, Boloș a cerut o mobilizare urgentă din partea decidenților politici pentru a evita o criză majoră de finanțare europeană.

„Până la sfârşitul anului mai sunt (…) şapte luni, avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să producem, să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu ştiu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliţiei de guvernare, o decizie probabil a viitorului Guvern.

Am spus că avem ca şi consecinţă a neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală, pentru ca să nu fie aplicabile prevederile articolului 9 şi 10 din Regulamentul Comisiei Europene şi să nu avem, să zicem, surprize neplăcute din perspectiva Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului ECOFIN”, a completat Boloş.