Spre deosebire de mineriadele precedente, cand asteptam cu infrigurare firavele buletine de stiri ale TVR, singura televiziune care functiona in acei ani, mineriada ‘99 a avut parte de o mediatizare comparabila, la nivel national, cu cea a unei Olimpiade. Posturile de televiziune romanesti au dovedit ca sunt in stare sa ofere telespectatorilor stiri si informatii la standarde occidentale. Mineriada ‘99 a insemnat, de asemenea, si o dovada clara ca piata autohtona de televiziune s-a maturizat in decursul a doar trei-patru ani de la formare.
„Trupele de elita” ale fiecarui departament de stiri (reporteri, cameramani, corespondenti locali etc.) s-au desfasurat cu o rapiditate care ar starni invidia oricarui sef de unitate din Ministerul de Interne. Concurenta dintre posturi a atins cote record.
Pana si TVR International, canal care se adreseaza romanilor din afara granitelor tarii si care, de obicei, preia programe de la fratele sau mai mare, canalul TVR1, s-a lansat in aceasta aventura jurnalistica, trimitand pe „campul de lupta” o echipa formata din doi reporteri si un cameraman. Televiziunea Prima TV sustine ca a anuntat demisia ministrului Gavril Dejeu cu trei ore inainte de a fi anuntata oficial si a prezentat acordul de la Cozia cu o ora inaintea celorlalte posturi concurente.
Grilele de programe au fost serios perturbate de bombardamentul informational venit din Valea Jiului. Audientele principalelor emisiuni informative au explodat. Potrivit sondajului de audienta realizat in Bucuresti de catre CSOP, prin metoda de masurare electronica, audientele posturilor TVR1, Antena 1 si Pro TV, in intervalul orar 18.00 – 24.00, au inregistrat cresteri notabile. Astfel, audienta medie a Pro TV in saptamana mineriadei a fost de 15,9%, fata de 15 % in saptamana precedenta, iar audienta medie a Antenei 1 a crescut de la 9,6% la 10,2%. Pe anumite tronsoane orare, cand s-au facut transmisii in direct, audienta a inregistrat, in Bucuresti, cote record.
De asemenea, programele de dimineata s-au bucurat de o atentie mai mare din partea bucurestenilor. Astfel, intre orele 7.00-9.00, audienta medie a Pro TV a crescut de la 2,2%, in saptamana calma, la 2,8% in saptamana sangeroasa, iar Antena 1 a avut o crestere de la 2,3% la 3,1%. Si programul de dimineata al TVR1 a crescut in audienta, de la 0,5% la 0,9%. Pentru ca stirile din Valea Jiului n-au tinut cont de telenovele sau serialele de dupa-amiaza, si audienta din intervalul orar 12.00-15.00 a crescut, comparativ cu perioada 11-16 ianuarie a.c.
De fapt, audienta a fost castigul posturilor de televiziune in aceasta „afacere”. O audienta care, din punct de vedere comercial, n-a folosit la nimic. Evenimentele din Valea Jiului nu au fost „o afacere” profitabila pentru posturile tv.
Dislocarea echipelor de reporteri si cameramani, transmisiile in direct, deplasarea echipamentelor etc. au necesitat cheltuieli insemnate. Posturile n-au ezitat sa scoata bani din buzunare pentru a obtine si a transmite stiri de ultima ora. Costurile directe de productie pe care le-a inregistrat Pro TV, potrivit informatiei agentiei Mediafax, preluata de ziarul National, se ridica la 50.000 dolari. Conform aceleiasi surse, costurile suplimentare de productie suportate de Antena 1 au atins 200 milioane lei.
Pe de alta parte, insa, in zilele mineriadei, importanti investitori in publicitate, precum Connex si Coca-Cola, si-au retras comenzile de la televiziune. Explicatia este simpla. Investitorii s-au ferit sa-si promoveze marcile in interiorul unor asemenea „programe”, chiar daca acestea au avut cote mari de audienta. Imaginati-va ce impact penibil ar fi avut asupra telespectatorilor sloganul actualei campanii de imagine Connex, „Viitorul suna bine”, difuzat imediat dupa stirea care anunta „caftul” de pe dealurile Costestiului! „Un mesaj publicitar trebuie receptionat de catre telespectatori aflati intr-o stare sufleteasca linistita, considera Aneta Bogdan, advertising manager la MobiFon. In astfel de situatii violente, publicitatea poate deveni chiar enervanta si nu-si atinge scopul. De aceea, noi am oprit campania pe parcursul acelor zile.”
Desi au cheltuit mult si au difuzat ceva mai putina publicitate, nu trebuie sa le plangem de mila televiziunilor. Acestea vor reusi sa-si regleze finantele pe parcursul anului. Totusi, sa nu se inteleaga ideea potrivit careia, din cauza costurilor ridicate, o televiziune n-ar trebui trebuie sa faca sacrificii sau „sa-si dea haina de pe ea” pentru a transmite asemenea evenimente. Ideal ar fi ca mineriadele sa nu mai fie un gras subiect de presa.

Desfasurarea de forte ale posturilor de televiziune in timpul mineriadei
Postul    Structura echipei    Ore de transmisie    Buletine     Pagube materiale
        in direct    de stiri/zi

TVR1    9 reporteri, 6 cameramani,     30 ore    12-14    2 Dacii lovite, 2 Cielo cu usi
    4 corespondenti locali,             indoite, un Aro lovit,
    4 cameramani locali            2 camere Beta stricate
Pro TV    4 reporteri, 5 cameramani,     43 ore    din ora in ora     3 masini lovite    
    6 reporteri locali,         pana la 19,30
    4 cameramani locali
Antena 1    8 redactori, 8 cameramani,     34 ore    10 flashuri              –                4 corespondenti locali,         4 buletine de stiri
    4 cameramani locali        2 emisiuni
            „Observator”
Prima TV    1 reporter, 1 cameraman,     100 interventii     din ora in ora    o masina avariata
    4 corespondenti locali    in direct