Capital: Cum ati luat aceasta decizie, asa, peste noapte?
Alexandru Lazescu: Nu a fost o decizie pe care am luat-o imediat. De fapt, decizia finala s-a conturat i urma cu doua-trei zile (interviul a fost realizat pe 27 octombrie, a doua zi dupa demisie – n. red.). Am ezitat destul de mult, am icercat sa vad plusurile si minusurile unei astfel de decizii. Nu e un lucru simplu, pentru ca e o schimbare de registru, dar nu am alte motivatii decit pe aceea de continua niste lucruri pe care le-am avut i cap si atunci cind am venit i televiziune.
Capital: De ce a fost mai tentata oferta politica decit cea manageriala?
Alexandru Lazescu: in aceste ultime zile am participat i Anglia la o conferinta organizata de Ministerul de Externe britanic. Au fost prezenti Bodo Hombach, presedintele Macedoniei, si o suma itreaga de oameni de decizie. Tema discutiilor a fost noua economie de a scoate Balcanii din criza. Am constatat acolo ca i timp ce slovenii, croatii, i principal, dar si altii aveau o prezenta masiva, aveau proiecte legate de societatea informationala, cu atributul esential de a asigura introducerea tehnologiilor informationale si a utilizarii Internetului la nivelul itregii administratiei, noi, rominii, am fost absenti. Daca noi ratam acest moment si ne deconectam de ceea ce se itimpla la nivel global, riscam sa raminem itr-un stadiu de subdezvoltare. in Rominia lipseste un program de dezvoltare a acestor infrastructuri de valul trei, care iseamna de fapt infrastructuri de comunicatii. Al doilea aspect care ma atrage este cel legat de integrarea europeana. Daca ratam integrarea europeana, ratam sansele Rominiei pentru multe zeci de ani. Revenind la itrebarea dvs., ma simt dator sa continuu pe un alt palier, itr-un fel sau altul, niste lucruri i care cred fundamental. Daca vreti, e o continuare a acelorasi prioritati, itr-un registru politic care tine de un nivel al deciziei.
Capital: in primavara ati cistigat concursul pentru functia de director executiv al SRTV. Dupa sapte luni demisionati. Mi se pare un gest frivol, superficial si as iclina sa dau dreptate PDSR-ului care v-a contestat instalarea i functie.
Alexandru Lazescu: Ca sa fiu pe firul logic al discutiei pe care am iceput-o, i lumea actuala viteza conteaza foarte mult. Problema nu este daca stai un an sau doi. in mare parte am fost i spatele unei strategii de programe pentru Televiziunea Romina. Sigur, puteam face mai multe lucruri. Mediul se schimba atit de mult i jurul nostru, icit cred ca aceste decizii pe termen scurt sunt necesare. Pe de alta parte, oricine dintre cei cu care am lucrat i cele sapte luni aici poate proba faptul ca nu am avut deloc un rol de manipulator-sef, ci dimpotriva, m-am implicat itr-o multime de lucruri, de la constructia unui departament de marketing, pina la aceasta strategie de programe, de la discutiile legate de eficientizarea institutiei si pina la modul i care poate fi gestionata productia de televiziune.
Capital: Demisia dvs. poate fi interpretata si ca o plecare grabita de teama faptului ca vine PDSR la guvernare si va da afara.
Alexandru Lazescu: Bine, demisia poate fi interpretata i foarte multe feluri. Nu stiu ce va face PDSR daca va veni si e foarte probabil sa vina la Putere. PDSR poate face o multime de lucruri.
Capital: Dar cum imi contraziceti aceasta interpretare?
Alexandru Lazescu: Nu tin neaparat sa va contrazic. Eu, cind am venit i televiziune, am avut niste ginduri si prioritati care cred ca trebuiau sa se regaseasca i programe legate de societatea informationala si de integrarea europeana. stiu ca ceea ce spun eu pare nu foarte usor credibil. Discutind foarte deschis, nu intru i politica pentru ca am nevoie de protectie. Efectiv, cred i niste lucruri. E o lipsa de viziune cumplita i politica romineasca. Puteam sa intru i politica de multa vreme. N-am facut-o. Decizia mea a venit si dintr-un soi de exasperare fata de ceea ce se itimpla i jur. Nu putem sta pe margine si sa criticam tot timpul ca lucrurile nu functioneaza. Cum sa contempli, de exemplu, faptul ca tari din spatiul iugoslav au niste strategii clare legate de societatea informationala? in Rominia e numai o discutie. S-ar putea sa nu am pirghii pentru astfel de decizii, s-ar putea ca pina la urma nici sa nu intru i Parlament. Sunt dator totusi sa icerc.
Capital: Dar clasa politica are o imagine proasta.
Alexandru Lazescu: Cu riscul de a deranja, parerea mea este ca clasa politica este o expresie a situatiei din acest moment a societatii rominesti. Nici mai buna, nici mai rea. Dar ne trebuie un alt val si i politica, si i afaceri. A trece dintr-o parte i alta proprietatea de stat, ivirtind-o prin buzunare private pe leviere politice nu-i o solutie de fond i mediul de afaceri din Rominia. Repet, exista un risc ca aceste lucruri sa para motivatii superficiale sau care ascund de fapt altceva. Dar eu nu am venit i Televiziune pentru ca aveam nevoie de o slujba.
Capital: Ati avut libertate manageriala i televiziune?
Alexandru Lazescu: Televiziunea Romina e o institutie cu multe blocaje, adunate de-a lungul anilor ca sunt din zona sindicala, ca sunt lucruri greu de schimbat i zona de productie, ca tin de faptul ca esti i vitrina publica si toata lumea se uita la tine, de la comisii parlamentare pina la media. Sunt si factori inhibitori care, i general, limiteaza destul de mult libertatea de manevra. La nivelul conducerii televiziunii, trebuie sa recunosc ca exista o dorinta de fond de a misca lucrurile. Din pacate, viteza de miscare e foarte mica. Capacitatea de adaptare a televiziunii la piata ramine de discutat. Cred ca este o experienta pe care as recomanda-o multor gazetari sau, daca vreti, directorilor de ziare. Atunci ar itelege care sunt problemele de fond ale televiziunii. Pentru ca e foarte usor sa spui din afara „de ce nu se face aia sau asta?… Nu-i asa de simplu. O decizie aici are un mecanism mult mai complicat. Aici, pot sa tii angajat pe cineva care-si bate joc de munca, sa-l dai afara si peste putin timp sa constati ca e reangajat.
Capital: Dati-mi un exemplu concret de blocaj.
Alexandru Lazescu: Un blocaj pe fond de care ne-am lovit si i care am pierdut oameni este incapacitatea financiara de a putea plati vedete la nivelul pietei. Sau e destul de complicat sa pot plati colaboratori. Astfel, au plecat Mircea Radu, Marius Brenciu si altii. De abia acum se profileaza varianta i care se ofera producatorilor capacitatea de a dispune cit de cit de niste bani ca sa-si atraga vedete, sa plateasca mai bine oamenii buni si mai prost pe cei care nu fac treaba. Trebuie sa ai capacitatea de a avea niste pirghii financiare, si nu un cadru limitativ legal care tine de contractul colectiv de munca si de alte itelegeri institutionale. Sunt tot feluri de sporuri i televiziune. E ciudat, dar exista spor de limba straina itr-o institutie i care acest lucru ar trebui sa fie o conditie de angajare. Dar lucrurile acestea sunt mostenite, le ai, nu poti scapa de ele peste noapte, pentru ca n-ai mecanism.
Capital: Cum se fac presiunile politice asupra televiziunii?
Alexandru Lazescu: Cind intri i Televiziunea Romina, mai ales itr-o functie cheie, este ca si cum ai sta itr-o vitrina la strada. Sigur ca sunt interventii itr-un fel sau altul, faptul ca X se cunoaste cu Y, ca Y are mai multe simpatii decit X, cine pe cine cheama la o emisiune, ce stire se da prima, care se da ultima. Sigur ca exista un melanj de interese. Exista peste tot, inclusiv la televiziunile private. Dar e foarte greu sa faci manipulare i Televiziunea Romina, pentru ca e o structura complicata, cum ziceam, la strada, i vitrina. Nu poti sa dai dispozitii de genul „fa aia”, nu „fa aia”. Din acest punct de vedere, cred ca putem sta foarte bine pe picioare. Ar fi absurd sa spun ca nu exista influente, dar multe sunt distribuite i vase comunicante. Eu nu stiu de ce este influentat moderatorul unei emisiuni. Problema este sa respecte niste criterii profesionale de baza. Va dau un exemplu: daca la o televiziune privata eu vreau ca seful stirilor sa faca itr-un alt fel buletinul de stiri, ii spun, si o va face, pentru ca altfel va trebui sa plece. Aici, i Televiziunea Romina, nu ai nici o pirghie de genul acesta, pentru ca, v-am explicat, e complicat sa dai afara un functionar oarecare, darmite un om de la stiri.t