Piata romaneasca de branzeturi se caracterizeaza prin consumul ridicat de produse traditionale, cel mai inalt grad de penetrare avandu-l telemeaua. Branza topita a urcat mult in topul preferintelor, in timp ce cascavalul, desi a intrat in obiceiurile de consum ale populatiei, nu este inca un aliment la care se recurge frecvent, indeosebi din motive legate de pret.
Conform studiului APEL – Land O’Lakes, obiceiurile de consum si de achizitie ale populatiei in ceea ce priveste branzeturile s-au modificat in anul 2000, fata de anul anterior. Astfel, pentru telemea si cascaval, atat frecventa medie lunara de cumparare, cat si cantitatea medie achizitionata la un act de cumparare, au scazut. Locul preferat de cumparatori ramane magazinul cu raion de lactate, desi numarul celor care il mentioneaza este mai mic in 2000 decat in 1999. In schimb, se observa dublarea numarului celor care prefera sa cumpere aceste produse din supermarketuri.
Momentul consumului de branzeturi este cel mai des asociat cu micul dejun si cu picnicurile. In ceea ce priveste preferintele consumatorilor pentru o anumita cantitate achizitionata la un act de cumparare, conform studiului APEL – Land O’Lakes, gramajul mare, de 0,5 kg pana la 1 kg este preferat in cazul branzei telemea ambalata, in timp ce pentru cascaval, pachetul cu greutatea intre 300 g si 500 g este cel mai solicitat.
O alta tendinta care se remarca este motivarea deciziei de cumparare. Astfel, in 2000, producatorul devine factorul de importanta majora, inaintea pretului, care era elementul determinant in 1999. Tipul de ambalaj este cel de-al treilea criteriu in fundamentarea deciziei de cumparare. De asemenea, branzeturile romanesti sunt preferate celor de import, datorita faptului ca sunt mai proaspete si accesibile ca pret.
Marile companii se specializeaza
Piata taraneasca, organizata si neorganizata, acopera 18,1% din consumul de telemea si 4,6% din cel de cascaval. Chiar daca in anul 2000 se inregistreaza o scadere a consumului de produse lactate achizitionate direct de la tarani, inca sunt multi romani care considera ca aceste alimente sunt mai sanatoase si mai proaspete. Referitor la aceasta situatie, Cristian Herciu, director executiv la Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL), face urmatorul comentariu: „Nu orice produs de acest gen respecta standardele de igiena corespunzatoare. Astfel, laptele neprelucrat industrial, de exemplu, reprezinta o reala sursa de imbolnavire, putand duce la aparitia unor boli grave, cum ar fi tuberculoza si febra aftoasa. Pe langa acestea, modul de ambalare si de comercializare nu tine cont de nici o norma de igiena.”
Singura modalitate de evitare a pericolului este prelucrarea industriala prin pasteurizare si ultrapasteurizare, proces care asigura distrugerea microbilor, fara a afecta calitatile nutritive si gustative ale laptelui si ale produselor lactate.
Somesana SA din Satu Mare, preluata anul trecut de Nutricia International BV – Olanda, produce mai multe tipuri de branzeturi: proaspete, oparite (cascaval), speciale (tip Mozzarela), afumate, branza topita, branza de burduf, telemea de vaca si creme de branza. Dintre dificultatile intampinate pe plan local, conducerea societatii ne sesizeaza aspectele care tin de calitatea materiei prime, ceea ce face dificila obtinerea specialitatilor, dar si puterea scazuta de cumparare, care determina un consum mare de produse inferioare calitativ, dar ieftine. „Dorim ca produsele noastre, sub numele de marca Milli si OKA